Prof. dr. Maria Moţa este medic primar Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice, medic primar Medicină internă și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova. A fost membru în conducerea European Society for Study of Diabetes (2015-2018) și președinta Societăţii Române de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice (2012-2015). Din anul 2017 face parte din Consiliul știinţific al Programului „înCerc” de Prevenţie a Diabetului Zaharat de tip 2 și a Bolilor Civilizaţiei.

Noul coronavirus a bulversat o lume întreagă, de la populaţia generală până la profesioniști din domeniul medical, cercetare, decidenţi etc. Pacienţii cu boli cronice precum diabetul zaharat sunt printre cei aflaţi la risc crescut de îmbolnăvire, de multe ori COVID-19 fiindu-le fatală.
Prof. dr. Maria Moţa oferă câteva sfaturi pentru personalul medical care îngrijește astfel de pacienţi, cât și pentru cei care suferă de diabet zaharat.

SARS-CoV-2 este peste tot, a pus stăpânire pe omenire. Care este impactul bolii (COVID-19) provocate de acest nou coronavirus asupra comunităţii medicale, în general?

COVID-19 este o boală nou apărută în viaţa noastră atât pentru pacienţi, cât și pentru lumea medicală. Particularitatea ei este aceea că are o mare contagiozitate, că deja a generat o pandemie și niciun sistem medical nu a fost pregătit să o înfrunte. Mai grav este faptul că, fiind pandemie, nu le-a dat timp instituţiilor sanitare să se aprovizioneze cu sisteme de protecţie a personalului medical, pe de o parte, iar pe de altă parte, a existat o criză a materialelor de protecţie, dar și a medicamentelor, întrucât producţia obișnuită nu a făcut faţă solicitărilor. Personalul medical este într-o situaţie fără precedent, foarte greu de manageriat: se află în front, în linia întâi, fără a avea încă materialele pentru protecţie corespunzătoare, trebuie să salveze pacienţii, dar trebuie să își protejeze și familiile. Personalul medical este reprezentat de oameni care au concomitent determinarea de a-și exercita profesia cu responsabilitate, dar și teama infectării și a evoluţiei severe a bolii contractate, cu probabilitate crescută.

Medicii diabetologi din România cum resimt această pandemie?

O resimt la fel ca toţi ceilalţi din sistem. Medicii diabetologi caută să se asigure că pacienţii lor au acces la medicaţie și că medicaţia există în farmacii, ţin cont de distanţarea socială, de limitarea timpului în care cei cu vârsta peste 65 de ani se pot deplasa în afara locuinţei. Toate acestea trebuie contabilizate de medicii diabetologi. Cazurile noi de boală, care necesită programe de educaţie, vitale mai ales pentru pacienţii cu diabet de tip 1, sunt o adevărată provocare. Consultaţiile de la distanţă (prin telefon, e-mail, SMS, WhatsApp etc.) sunt tot mai mult folosite și tot mai solicitante. Din păcate, o parte dintre diabetologi au făcut deja boala, chiar în forme grave, încă de la începutul epidemiei.

O cursă contracronometru

Din constatările dumneavoastră, care ar fi aspectele cele mai eronat înţelese de public, pe care specialistul le dorește clarificate?

Nu sunt clarificate încă toate problemele legate de diabet și noul coronavirus, suntem într-o cursă contracronometru, în care se rezolvă din mers o serie de probleme. Va veni vremea unei analize știinţifice, însă, până atunci, pacienţii cu diabet zaharat trebuie să știe că este imperios necesar să își continue tratamentul anterior, să ţină legătura, de la distanţă, cu medicul diabetolog, să își facă mai des testele de glicemie faţă de cum și le făceau până la acest moment. Majoritatea publicaţiilor spun că pacientul cu diabet zaharat bine controlat nu are un risc mai mare de infecţie cu SARS-CoV-2, dar se recunoaște faptul că dacă boala COVID-19 apare, pacienţii cu diabet vor face în general forme mai severe, în special dacă au vârsta peste 65 de ani sau au complicaţii vasculare aterosclerotice, boală cronică de rinichi, hipertensiune arterială, obezitate sau boli pulmonare cronice.

Dacă apar în mod repetat valori crescute ale glicemiei, ce trebuie făcut?

În acest caz, trebuie determinaţi corpii cetonici și, în situaţia în care aceștia cresc, pacientul trebuie să ia legătura cu echipa de îngrijire și/sau să meargă în serviciul de urgenţă pentru tratament intensiv. Practic, pacienţii cu diabet zaharat ar trebui să respecte integral regulile impuse la ora actuală: să rămână în casă, cu cât mai puţine contacte directe, să aibă în permanenţă o persoană apropiată (rudă, vecin, prieten cu care să se sfătuiască și la care să poată apela), să aibă rezervă, pentru cel puţin o lună, de: medicaţie antidiabetică, teste pentru efectuarea glicemiei, consumabile pentru pompa de insulină, ace pentru dispozitivul pen și pentru glicemii, baterii de rezervă pentru pompe și glucometre. Toate acestea în afara celor necesare oricărei persoane, în eventualitatea în care ar trebui să intre în carantină sau în izolare. Pacienţii cu diabet zaharat își vor continua tratamentul și pentru comorbidităţi și complicaţii ale diabetului. Nu vor schimba nici tratamentul antihipertensiv, decât cu acordul medicului cardiolog (inclusiv sartanii și inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei). Noul coronavirus poate dezechilibra diabetul, uneori brutal, de aceea e nevoie să fie atent monitorizat.

Receptori ACE2

sunt și în alte organe

Cum credeţi că va afecta pe termen lung un virus precum
SARS-CoV-2 percepţia comunităţilor medicale mondiale și a autorităţilor asupra unor boli cronice precum diabetul?

Acum ne luptăm cu o boală acută, necunoscută încă foarte bine, și cu eventuale complicaţii acute ale diabetului. Comunitatea internaţională va rămâne însă vigilentă pe timp scurt, mediu și lung, întrucât am putea asista la o exacerbare a epidemiei de diabet, deja existentă. Receptorii ACE2 [enzima 2 de conversie a angiotensinei], prin care virusul abordează celulele, se găsesc și în ficat, și în pancreas. Astfel, virusul ar putea să crească insulinorezistenţa – intervenţia ficatului – și să scadă insulina, prin leziuni asupra pancreasului.

Dar publicului larg, cum credeţi că îi va influenţa acest virus percepţia cu privire la boli cronice, precum diabetul?

Teoretic, dar foarte posibil și practic, virusul ar putea declanșa distrucţia imună a celulelor b pancreatice, cu instalarea în timp a diabetului de tip 1, insulinodependent. Iată deci legătura între două epidemii: o boală acută și una cronică, respectiv una transmisibilă și cealaltă netransmisibilă. Ideal ar fi deci ca imunizarea populaţiei să se facă prin vaccin, nu prin îmbolnăvire, având în vedere posibilele consecinţe ale COVID-19.

Prevenţia trebuie

să înceapă de la vârste fragede

Este incontestabilă importanţa prevenţiei unor boli cronice precum diabetul zaharat. Ce se poate face în acest sens acum, când restricţiile generate de pandemia de COVID-19 ne limitează libertatea de mișcare?

În această perioadă, în care mișcarea oamenilor este limitată, iar stresul crescut, crește riscul instalării sau al agravării obezităţii. Pe cale de consecinţă, crește riscul diabetului, hipertensiunii arteriale, bolilor cardiovasculare etc. În toată această perioadă, se impune mai mult decât de obicei adoptarea unui stil de viaţă sănătos. Mișcarea se poate face în casă, alimentaţia sănătoasă trebuie cunoscută, important fiind să menţinem o dietă bogată în legume și fructe, un aport normal de proteine, scăderea consumului de grăsimi animale etc. Se insistă asupra asigurării unui somn de 7-8 ore, cel puţin o oră fiind înainte de miezul nopţii, pentru a crește rezistenţa organismului la infecţii. De asemenea, ar fi de dorit abandonarea fumatului.

În acest moment, dumneavoastră faceţi parte din consiliul știinţific al Programului „înCerc” de Prevenţie a Diabetului Zaharat, care se desfășoară în ţara noastră…

Așa este. Programul „înCerc” de Prevenţie a Diabetului Zaharat de tip 2 și a Bolilor Civilizaţiei este singurul program de prevenţie din Europa Centrală și de Est de o asemenea complexitate. Adică, nu doar de prevenţie a diabetului zaharat de tip 2 (DZ2) la copii, ci și a bolilor conexe, așa-numitele boli ale civilizaţiei. Programul, implementat din 2017 în Ploiești, iar din 2018 și în
Cluj-Napoca, își propune să evalueze 12.000 de copii de clasa a V-a din ambele orașe, cu privire la riscul de dezvoltare a DZ2 și a bolilor civilizaţiei la copii. Dintre aceștia, aproximativ 3.000 vor fi invitaţi la etapa de consiliere, ce se desfășoară pe parcursul a 18 luni. În total, în ambele orașe, vor fi evaluaţi prin acest program, gratuit și non-invaziv, trei generaţii consecutive de copii de clasa a V-a, oferindu-le apoi suport integrat pentru a ieși din zona de risc de dezvoltare a DZ2, atât lor, cât și familiilor lor. Pe de altă parte, „înCerc” este unul dintre puţinele programe din România gândite să le ofere autorităţilor locale suport pentru implementarea unor programe de conștientizare/prevenţie, extinse la nivelul întregii ţări, și o bază credibilă, certificată și auditată de specialiști în diabetologie.