Liliana Simona Gheorghe este medic primar gastroenterologie și hepatologie, doctor în medicină și profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București. Este șeful secţiei III Gastroenterologie – Hepatologie din cadrul Centrului de Gastroenterologie și Hepatologie, Institutul Clinic Fundeni, București.

Proiectul, intitulat LIVE(RO)2-SUD, constă într-un program regional de prevenire, screening și diagnostic al pacienţilor cu boli hepatice cronice secundare infecţiilor virale cu virusuri hepatitice B/D și C. Se va realiza screeningul populaţional al hepatitelor virale B și C în două regiuni de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia și Sud Muntenia. El se va derula etapizat în perioada 2021-2023 în toate cele 12 judeţe aparţinând celor două regiuni de dezvoltare.

        Pentru a înţelege mai bine importanţa acestui proiect și rolul cadrelor medicale în buna sa desfășurare, am apelat la prof. dr. Liliana Simona Gheorghe, medic primar gastroenterologie, manager al proiectului.

Care va fi rolul medicilor de familie în cadrul proiectului și de ce este importantă implicarea lor?

Furnizorul de screening în cadrul acestui proiect este medicul de familie. Testarea pentru depistarea infecţiei cu virusuri hepatitice B și C se va realiza prin teste rapide, teste de screening recomandate de societăţile știinţifice internaţionale, pentru a fi aplicate pe loc, în cabinetele de medicina familiei, rezultatul fiind obţinut rapid, în maximum 15 minute. În cazul unui rezultat pozitiv, pacientul va fi programat la un consult de specialitate în unul dintre centrele de prevenţie înfiinţate prin proiect. Toate persoanele din categoriile populaţionale considerate la risc trebuie informate cu privire la riscul crescut de infecţie virală B și C și sfătuite să se testeze. Cu sprijinul medicilor de familie putem să facem cunoscută această problemă de sănătate publică și putem acţiona eficient și proactiv.

Din ce specialităţi vor fi medicii implicaţi în derularea acestui proiect? Cum au fost selectaţi?

Vorbim despre o reţea complexă de medici din mai multe specialităţi: medicină de familie, gastroenterologie, medicină internă, medicină de laborator și, desigur, asistenţi medicali. Medicii de familie sunt selectaţi printr-un proces transparent de afiliere, iar medicii din centrele de prevenţie vor fi de asemenea selectaţi conform procedurilor de recrutare în vigoare. Trebuie menţionat faptul că, anterior acestui proiect, au fost finanţate din fonduri europene două proiecte dedicate formării personalului medical în domeniul hepatitelor virale: proiectul HEPATER, în cadrul căruia au beneficiat de cursuri de formare 486 de medici din specialităţile medicină de familie, medicină internă, gastroenterologie, laborator și radiologie-imagistică medicală, și proiectul LIVE(RO) 1, proiect prin care au fost instruiţi 349 de medici de familie.

Ucigașul TĂCUT, încă nedepistat la un milion de români

România încă este privită ca o ţară europeană cu o problemă majoră de sănătate publică în ceea ce privește hepatitele virale. Ce va aduce nou acest proiect în acest domeniu?

Din datele pe care le avem, putem vorbi, la nivelul României, despre un număr estimativ de peste un milion de persoane infectate cu virusuri hepatitice B/D și C care nu sunt încă depistate. Sintagma ucigașul tăcut (silent killer) – așa cum sunt numite hepatitele virale – se referă nu la absenţa soluţiilor terapeutice, ci tocmai la caracterul asimptomatic și la dificultăţile de a diagnostica la timp aceste afecţiuni, mai ales în zonele rurale sau în cazul pacienţilor din categoriile marginalizate, care nu efectuează analize medicale periodice din variate motive (sunt în vârstă și greu deplasabili, trăiesc în zone izolate, greu accesibile, nu au venituri suficiente, nu sunt asiguraţi etc.). Acestor persoane le este destinat programul LIVE(RO) 2. Totodată, datele obţinute în cadrul programului de screening vor fi introduse în Sistemul de Evidenţă Electronică a Screeningului, registru electronic creat în cadrul fazei 1 a proiectului LIVE(RO) pentru a fi înscriși pacienţii cu hepatite virale.

În contextul celor precizate mai sus, ce sfat le-aţi da cadrelor medicale pentru a sprijini voluntar campania și a impulsiona oamenii să vină la testare?

Hepatitele virale reprezintă, încă, una dintre cele mai serioase probleme de sănătate publică din România atât prin prevalenţă, cât și prin consecinţele pe termen lung: ciroza hepatică și complicaţiile ei, insuficienţa hepatică, cancerul hepatic și nevoia de transplant hepatic. Suntem pe locul doi în Europa şi pe locul patru în lume în ceea ce privește decesele provocate de bolile hepatice, conform datelor raportate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În acest context, este datoria comunităţii medicale din România, a noastră, ca specialiști gastroenterologi-hepatologi, de a trezi interesul populaţiei în a conștientiza acest pericol, de a informa și educa populaţia cu privire la modalitatea de transmitere a acestor infecţii, la riscurile asociate cu boala nediagnosticată sau tardiv diagnosticată și de a promova necesitatea depistării precoce și tratamentului acestor afecţiuni.

Care este rata de vindecare a hepatitelor virale diagnosticate la timp?

Hepatitele virale diagnosticate în timp util pot fi tratate cu o rată de vindecare sau control susţinut de 95-100%. Testând cel puţin 120.000 de subiecţi în cadrul acestui proiect, ne propunem să extragem din bazinul silenţios de hepatită B și C un număr cât mai mare de pacienţi care să fie trataţi și vindecaţi. Este primul proiect de testare de această anvergură implementat în România, în contextul Strategiei Sectoriale în Sănătate lansată de OMS în 2016 pentru eliminarea hepatitelor virale.