Dr. Constanţa Dăneasa a fost nevoită să își încheie activitatea în specialitatea pentru care s-a pregătit – radioterapie – și a profesat doar 15 ani, din cauza lipsei aparaturii. Astăzi, după pensionare, oferă consultaţii în ecografie generală și ne vorbește despre momentele cele mai dificile din cariera sa, dar dezvăluie și care este secretul pentru rezultate bune.
Ce înseamnă radioterapia astăzi?
Înseamnă tratamentul tumorilor maligne cu raze X atât convenţional, cum era în trecut și încă este, cât și cu protoni, cum se întâmplă cam peste tot în ţările civilizate astăzi.
Este greu să profesezi în această specialitate?
Sigur că nu este ușor să tratezi pacienţii care au acest diagnostic. Consider că dialogul este o reușită în radioterapie. Eu am reușit să trec peste momentele mai dificile prin comunicare, astfel încât pacientul trebuia să înţeleagă cum să accepte tratamentul respectiv. De asemenea, acesta trebuia să ia la cunoștinţă informaţiile privind avantajele și dezavantajele acestor terapii, dar și faptul că, indiferent de stadiul bolii, există o șansă oricât de mică la o calitate mai bună a vieţii. Sinceritatea este o ustensilă de mare ajutor.
Care erau cele mai frecvente întrebări adresate de pacienţi?
Întrebări legate de stadiul bolii. Pacienţii păreau nedumeriţi pentru că nu aveau o simptomatologie prealabilă și erau diagnosticaţi în stadii avansate. Alte întrebări erau legate de alimentaţie și de modul în care puteau să își gestioneze singuri efectele secundare ale radioterapiei.
Când se recomandă radioterapia?
Recomandările sunt personalizate în funcţie de fiecare caz în parte, de stadializarea bolii. O comisie de diagnostic face un bilanţ al bolnavului, după care se recomandă indicaţiile terapeutice. Urmează investigaţii imagistice și alte analize amănunţite, apoi se stabilește un protocol, pe care pacientul trebuie să îl respecte.

Efectul lipsei aparaturii

Ajung la timp pacienţii români la radioterapie?
Din păcate, ajung în stadii destul de avansate ale bolii, dar există un număr important de pacienţi care ajung în primele stadii și, în urma protocolului terapeutic parcurs, se obţin rezultate foarte bune cu o supravieţuire la zece ani și chiar mai mult. Am un pacient pe care îl urmăresc încă din 1992, când a fost diagnosticat. A avut o evoluţie foarte bună și astăzi este foarte bine.
Care sunt tipurile de cancer pe care le-aţi întâlnit cel mai des?
Cele din sfera genitală, cancerul de col uterin fiind foarte frecvent întâlnit. În Suceava, aria mea de lucru era cumva limitată.
Ne puteţi detalia?
În intervenţiile mele intrau afecţiunile din sfera ORL, glande mamare și aparatul genital. Când am ajuns la Suceava, exista doar un aparat de terapie convenţional cu raze X, care după doi ani a cedat, pacienţii fiind obligaţi să se îndrepte spre alte orașe. Ulterior am făcut numai curieterapie sau brahiterapie pentru colul uterin și corpul uterin. Echipamentele performante erau în institutele oncologice mari. La Suceava nu a fost posibilă achiziţionarea unui telecobalt, am rămas cu resurse de cesiu pentru curieterapie, acestea fiind autorizate o dată la cinci ani, atunci când ne susţineam și noi testul pentru obţinerea permisului de lucru în mediu de radiaţii. Am obţinut autorizaţii până în anul 2007, când România a intrat în Uniunea Europeană, însă autorizarea a devenit imposibilă, deoarece aceste port-surse nu au mai corespuns din punctul de vedere al siguranţei nucleare. Prin urmare, s-a închis serviciul de curieterapie. De atunci nu am mai lucrat în radioterapie. Am încercat și am făcut mai multe demersuri în acest sens, însă au fost în zadar. S-a lucrat la un plan naţional de dotare cu aparatură medicală pentru oncologie, însă de el au beneficiat doar institutele mari din ţară.
Și ce aţi făcut după aceea?
Eu aveam și competenţe în ecografie generală și atunci mi-am continuat activitatea în această arie până la pensionare, dar și după. Astăzi ofer astfel de servicii.
Cum stau lucrurile în radioterapie astăzi?
Problema nu este nici acum rezolvată la nivel naţional, institutele mari fiind supraaglomerate.

Trend pozitiv în oncologie

Care ar fi principalii factori care consideraţi că ar duce la apariţia cancerului?
Sunt de părere că este un întreg teren predominat de factori precum alimentaţie, mediu, anumite vicii ale bolnavilor și lipsa prevenţiei.
Ce a revoluţionat radioterapia oncologică?
În primul rând, echipa de medici radioterapeuţi, alături de întregul personal format din asistenţi, fizicieni, tehnicieni. S-a ajuns la identificarea volumului tumoral și la calcularea dozei pe volum fără a include iradierea ţesutului sănătos, care s-ar recupera mai greu funcţional. Din punctul de vedere al aparaturii, aș menţiona acceleratorul linear și, pe de altă parte, radioterapia cu protoni, care este net superioară terapiilor de până acum.
Puteţi recomanda ceva medicilor aflaţi la început de drum în această specialitate?
Da. Trebuie să le placă ceea ce fac și să empatizeze cu pacientul. Baza teoretică trebuie să fie solidă, pentru că trebuie să înţeleagă ce înseamnă fiecare nivel de dozare și ce presupune. Pe de altă parte, satisfacţia este uriașă când vezi rezultatele. Întinzi mâna unui om aflat în cea mai dificilă suferinţă.