Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Specialiştii în luptă cu hipertensiunea

Viața Medicală
Dr. Raluca BULEA miercuri, 28 martie 2012

Despre scopul şi activitatea Societăţii Române de Hipertensiune ne vorbeşte dna prof. dr. Maria Dorobanţu, preşedinta SRH, în interviul realizat de dna dr. Raluca Bulea.

 

În anul 2011, un grup de personalităţi marcante ale medicinii româneşti, preşedinţi şi foşti preşedinţi de societăţi de specialitate din domeniile medicinii interne, cardiologiei, neurologiei, nefrologiei, diabetologiei şi medicinii de familie s-au reunit pentru a constitui o nouă organizaţie, numită iniţial Asociaţia Română de Hipertensiune. Aceasta şi-a propus să îi aducă la un loc pe toţi specialiştii implicaţi în îngrijirea pacientului hipertensiv, cu scopul de a-i oferi un suport şi o calitate a vieţii de cel mai bun nivel. Dna prof. dr. Maria Dorobanţu, preşedinta acestei noi organizaţii, a acordat un interviu în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“, din dorinţa de a prezenta cât mai clar obiectivele, proiectele şi beneficiile aduse pacienţilor de existenţa asociaţiei pe care o conduce.

 

            – Doamnă profesor, organizaţiile profe­sionale ale medicilor vizează, cel mai adesea, o specialitate. De ce o asociaţie română de hipertensiune?
            – În primul rând, aş vrea să fac o precizare: Asociaţia Română de Hipertensiune (ARH) şi-a schimbat numele în Societatea Română de Hipertensiune, întrucât membrii fondatori ai ARH au considerat că este mai firesc să capete numele de societate, deoarece cuprinde – şi astfel răspund şi la întrebarea adresată – specialişti din foarte multe domenii, care au ca preocupare comună hipertensiunea arterială (HTA). Este vorba de medici de familie, de medicină internă, medici cardiologi, neurologi, diabetologi, nefrologi, ginecologi şi chiar şi pediatri. De ce aşa de multe specialităţi? Pentru că, după cum ştim, HTA este o afecţiune frecventă, care trebuie diagnosticată şi îngrijită în funcţie de forma de prezentare. Poate fi o formă uşoară sau moderată, care întotdeauna este îngrijită de medicii de familie sau cel mult de medicii de medicină internă, dar sunt şi forme cu complicaţii, întrucât HTA predispune la complicaţii cardiace, deci îngrijite de cardiolog, de complicaţii neurologice, din păcate unele severe, îngrijite de neurologi, complicaţii renale, îngrijite de nefrologi, sau pot apărea complicaţii în timpul sarcinii şi iată că se găseşte loc şi pentru intervenţia ginecologilor. HTA poate să debuteze la orice vârstă, inclusiv în copilărie, şi atunci e vorba mai ales de forme secundare, prin urmare şi pediatrii au un cuvânt de spus în aceste cazuri. Ideea noastră nu este nouă, întrucât există Societatea Europeană de Hipertensiune şi în toate ţările europene există câte o societate naţională de hiperten­siune, alături de cele profesionale de specialitate, de care aminteaţi. Nu se suprapun ca preocupări, nu se contrazic în obiective, din contră, îşi pot da mâna pentru a îngriji cât mai bine pacientul hipertensiv.
            Aveţi legături sau parteneriate cu societăţile similare existente în străinătate?
            – Da, aceste legături există cu aproape toate societăţile de hipertensiune din Europa, inclusiv cu Societatea Europeană de Hiperten­siune, la care ne-am afiliat.
            Care sunt obiectivele Societăţii Române de Hipertensiune (SRH)?
            – Ele sunt foarte clare pentru noi. Pe de o parte, trebuie să cunoaştem bine prevalenţa HTA în ţara noastră şi, pe de altă parte, relaţia HTA cu alţi factori de risc de ateroscleroză. Din acest motiv, în anul 2005, când eram preşedinta grupului de lucru pentru HTA al Societăţii Române de Cardiologie, am iniţiat un studiu epidemiologic în toată ţara, SEPHAR I (Studiul de prevalenţă a hipertensiunii arteriale şi evaluare a riscului cardiovascular în România, n.a.), care a folosit ca bază de referinţă pentru toate statisticile privind HTA şi, respectiv, cumulul cu alţi factori de risc. Recent – este vorba de altfel şi de prima acţiune de anvergură a SRH –, am început a doua ediţie a studiului SEPHAR, lansată la 15 octombrie 2011, prevăzut a se finaliza zilele acestea, în prezent desfăşurându-se în partea de nord şi nord-est a ţării. Era nevoie de un nou studiu pentru că au trecut şapte ani de la primul şi am vrut să vedem care este, pe de o parte, tendinţa bolii, cum este ea îngrijită, cum sunt urmăriţi pacienţii, care este controlul HTA în acest interval de timp. Pe de altă parte, studiul are o metodologie mult mai complexă, este făcut în comun cu Societatea de Hipertensiune din Polonia, aşa cum a fost şi prima ediţie. Complexitatea stă în faptul că sunt urmărite mult mai multe elemente de apreciere a severităţii HTA în relaţie cu alţi factori de risc, în aşa fel încât, conform ghidului european emis în 2007 şi revăzut în 2009, să putem face o evaluare corectă a bolnavilor cu HTA. La toţi cei 2.000 de subiecţi, s-au făcut, în afara analizelor biologice (colesterol, glicemie, creatinină, etc.), şi electrocardiograme, precum şi studii de elasticitate arterială, subiecţii fiind de pe teritoriul întregii ţări, selectaţi conform normelor europene de eşantionare a unei populaţii adulte dintr-o ţară, respectându-se toate aceste rigori privind localităţile unde se face, sexul şi vârsta subiecţilor care au fost incluşi în studiu. Rezultatele SEPHAR II vor fi prezentate cu ocazia primei Conferinţe Internaţionale a Societăţii Române de Hipertensiune, care va avea loc la Iaşi, în perioada 21–23 iunie 2012. La această manifestare va participa toată conducerea Societăţii Europene de Hiperten­siune şi colegii preşedinţi de societăţi de hipertensiune din ţările vecine. Vom avea cincisprezece invitaţi din străinătate.
            De ce s-ar înscrie un tânăr medic internist, cardiolog, nefrolog, pediatru sau ginecolog în Societatea Română de Hipertensiune?
            – Întrebarea este binevenită, mai ales că m-am oprit în detalierea obiectivelor SRH numai la studiul epidemiologic, în condiţiile în care mai avem şi alte obiective. Ar trebui să se înscrie, în primul rând, pentru că este motivant şi important în formarea unui tânăr medic să fie în relaţie şi cu ceilalţi specialişti care îngrijesc HTA; să se pună de acord nefrologii, specialişti sau rezidenţi, cu cardiologii, cu medicii internişti, despre cum să îngrijească un pacient cu HTA. Este adevărat că există ghiduri, dar ele nu sunt legi, ci recomandări. Totul trebuie adaptat la personalitatea, dacă o putem numi aşa, a bolnavului hipertensiv, la realităţile sale obiective. Pe de altă parte, mai avem o serie de obiective legate de tineri, care sunt, în opinia mea, foarte importante. Vom iniţia programe şi burse de cercetare în ţările europene care îngrijesc HTA. Un exemplu în acest sens, la conferinţa pe care o vom organiza, încurajăm foarte mult tinerii pentru prezentarea de lucrări sub formă de poster, iar premiile pentru cele mai bune trei postere sunt atractive: pentru locul întâi – participarea la Şcoala de vară de HTA organizată de Societatea Europeană de Hipertensiune, în Finlanda; pentru ceilalţi – participarea la Zilele franceze ale hipertensiunii, în luna decembrie a acestui an, la Paris. Sunt deci ocazii de punere în contact cu ceea ce înseamnă practica medicală în acest domeniu, în Europa deocamdată. Aceasta este zona care ne interesează cel mai mult. Legat tot de obiective şi revenind la întrebarea anterioară, consider că pentru ca un bolnav cu HTA să fie bine îngrijit este foarte important ca medicul lui să fie informat, să fie la curent cu tot ceea ce se întâmplă nou în domeniul evaluării şi tratamentului HTA, deci se vor face şi o serie de cursuri de hipertensiune, dar nu numai. Este foarte important să implicăm în acest proces şi pacientul, realmente foarte important. De aceea, ne-am gândit să organizăm – şi sunt pe cale de a definitiva strategia de educaţie medicală –, cu ajutorul unor parteneri care au venit lângă noi pentru că li s-a părut interesantă ideea, şi să încercăm să informăm populaţia, pentru a reuşi să o facem să conştientizeze riscul pe care-l presupune evoluţia HTA. Vrem să informăm oamenii despre cât de importantă este continuarea tratamentului şi după normalizarea valorii tensiunii arteriale, care nu este sinonimă cu vindecarea, ci înseamnă doar o etapă şi atât. În felul acesta, încercăm să ameliorăm relaţia medic–pacient, spre binele pacientului, evident.
            Care sunt beneficiile pe care estimaţi că le va aduce existenţa SRH pentru cei direct interesaţi, pacienţii care suferă de această boală?
            – Tocmai ceea ce spuneam puţin mai devreme, beneficiul major este o depistare cât mai precoce a HTA, o evaluare cât mai corectă, inclusiv în ambulatoriu, a bolnavului hipertensiv, şi în acest fel un tratament cât mai corect. De comun acord cu pacientul, tratamentul trebuie sa fie constant, în acest fel asigurându-se controlul eficient al tensiunii arteriale. Trebuie să vă spun, legat de controlul tensiunii arteriale, că studiul SEPHAR I a arătat că acest control era mult sub media europeană. De exemplu, vecinii noştri unguri au 30–32% din pacienţii hipertensivi care au atins valorile-ţintă ale tensiunii arteriale în mod constant, în timp ce noi doar 7%. Sperăm ca studiul SEPHAR II să ne arate o situaţie mai bună. De asemenea, sperăm să nu mai găsim la fel de mulţi oameni depistaţi de noi ca fiind hipertensivi, deci subdiagnosticaţi şi netrataţi, ci ei deja să îşi cunoască şi să îşi conştientizeze boala. Aici ar fi un câştig foarte mare. Membrii Societăţii sunt profesionişti din domenii diferite de specialitate, dar sper să nu fie doar membri pe hârtie, ci să acţioneze ca nişte oameni conştienţi de toată această importanţă. Pe de altă parte, bineînţeles că vom colabora cu celelalte societăţi, în sensul stabilirii unor programe de prevenţie cât mai complexe. Aceasta nu este o luptă pe care să o duci de unul singur, ci una pe care trebuie să o ducem noi toţi, uniţi în folosul pacientului şi în această unitate sigur că vom construi programe pentru a ne atinge obiectivele de care vorbeam, de tratament, de prevenţie… Aşteptăm însă ca şi Ministerul Sănătăţii, cel care patronează studiul SEPHAR II, să se implice mai mult, noi oferindu-ne munca, priceperea şi materialul brut, pe care apoi să poată acţiona într-un mod activ.
            Aţi menţionat finalizarea studiului SEPHAR II, prima conferinţă internaţională de hipertensiune din România. Ce alte planuri are SRH pentru anul 2012?
            – Pe baza rezultatelor pe care le vom avea în studiul SEPHAR II, de exemplu ceea ce se va evidenţia în legătură cu complicaţiile nefrologice sau de cât de frecvent este diabetul, pentru că se fac şi determinări ale glicemiei şi hemoglobinei glicozilate, vom încerca să stabilim programe diferenţiate, cercetări diferenţiate. Este foarte important să ducem lucrurile mai departe, privind populaţia noastră. Am mai făcut încă ceva, un studiu genetic, pentru care toată populaţia care a fost cercetată şi-a dat consimţământul, pentru a se stabili un profil genetic al românilor care fac HTA şi au un cumul de factori de risc. Toate aceste date vor fi puse împreună cu datele care se adună la Societatea Europeană de Hipertensiune. De altfel, va fi o bază de date comună, care cred că va duce la o serie de rezultate ştiinţifice foarte interesante. Dacă am reuşit să mă fac înţe­leasă, scopul SRH nu este numai unul prag­matic, ci este şi unul ştiinţific, de dezvoltare a cercetării ştiinţifice în domeniul HTA în ţară, într-o conexiune foarte strânsă cu societăţile europene de hipertensiune. Încă un amănunt care va fi prezentat la conferinţa de hiperten­siune: preşedintele Societăţii de Hipertensiune din Grecia a imaginat o reţea la care să putem avea cu toţii acces, cei din zona balcanică în mod special. Va fi un schimb de experienţă şi o bază de cercetare pentru a ne ajuta bolnavii, fiecare din ţara lui.
            Toate aceste cercetări necesită fonduri. Există mijloace cu ajutorul cărora să duceţi la îndeplinire studiile pe care le aveţi în plan?
            – Ceea ce spuneţi este adevărat, iar noi sperăm să accesăm fonduri europene şi să facem programe de cercetare. Deocamdată, am avut o susţinere – şi cred că trebuie spus acest lucru – din partea companiilor farma­ceutice. Servier Pharma a asigurat logistica desfăşurării studiilor SEPHAR I şi II. În aceste condiţii, sperăm să putem, pe baza rezultatelor pe care le avem, să facem programe de cercetare pentru accesare de fonduri europene, precum şi de fonduri româneşti, în măsura în care ele vor fi puse la dispoziţie pentru programe de cercetare. Nu ne aşteptăm să ne dea cineva bani fără să facem nimic, nici vorbă, dar totul se va face pas cu pas, ca să putem ajunge unde ne dorim.
            În final, ce mesaj doriţi să transmiteţi colegilor şi pacienţilor, în calitate de preşedintă a SRH?
            – M-aş adresa întâi pacienţilor, spu­nându-le: aveţi încredere în medicii care vă vor binele, ascultaţi-le sfaturile şi nu vă informaţi numai de pe internet sau de la persoane care nu au studii medicale, pentru că niciodată nu vor semăna doi bolnavi între ei şi cine va reuşi să individualizeze tratamentul şi să vi-l urmărească este medicul dv. de familie sau medicul specialist, în măsura în care aţi făcut o complicaţie. Vă rugăm să fiţi alături de medici, alături de noi, ca să vă putem îngriji cât mai bine. Pentru colegii doctori, rugămintea este să înţelegem cu toţii că, dincolo de o îngrijire zilnică sau de o practică rutinieră, avem datoria faţă de bolnavii noştri să le înţelegem maladia cât mai bine şi din punct de vedere ştiinţific. În acest fel, putem contribui fiecare, în domeniul specialităţii noastre, la o abordare cât mai ştiinţifică a evaluării şi a tratamentului fiecărui pacient. Nu există „legi“ în îngrijirea bolnavilor, ci numai recomandări, ghiduri de care trebuie să ţinem seama, dar e necesar să existe o abordare particulară a fiecăruia şi numai atunci succesul nostru va fi deplin.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.