La 24 octombrie 1932, la București, lua ființă o organizație internațională neguvernamentală care avea ca scop principal stabilirea de relații între medici, stomatologi, farmaciști, cercetători din domeniul medical din țările balcanice: Uniunea Medicală Balcanică (UMB). Fondatorul și inițiatorul acestui demers, dr. Mitică Popescu-Buzeu, a fost secretarul general al UMB până în 1988, cu o întrerupere de doi ani (1984–1986) din cauze medicale.

Din 2016, secretar general internațional al acestei organizații și președinta secției naționale române a UMB este dr. Camelia Diaconu, șef de lucrări la UMF „Carol Davila” București, medic internist și cardiolog la Spitalul Clinic de Urgență București.

În octombrie 2016, aceasta a înființat o secție pentru studenți în cadrul uniunii.

Pregătiri pentru viitor  

– De ce ați înființat o secție pentru studenți în cadrul Uniunii Medicale Balcanice?

– A fost necesară pentru că o mare parte din membrii UMB au deja o vârstă – au devenit preponderenți în cadrul secției naționale române, or, continuarea și dezvoltarea activității acestei organizații depind foarte mult de reîmprospătarea membrilor săi.

– Este prima dată când se pune problema în acest fel – pregătirea generațiilor viitoare?

– Din câte știu eu, nu a existat niciodată o secție de studenți – studenții nu au fost acceptați în cadrul UMB, numai medicii specialiști sau primari, farmaciștii, biologii, chimiștii ș.a.m.d. Actualmente însă studenții mediciniști au o activitate foarte bogată, sunt implicați în multe proiecte de cercetare, de voluntariat, sociale etc. Pot spune asta, făcând comparație chiar cu activitatea mea ca student medicinist în urmă cu peste două decenii. Studenții au acum posibilitatea de a participa la foarte multe conferințe internaționale cu lucrări științifice, organizează chiar ei multe manifestări științifice atât naționale, cât și internaționale, sub egida Societății Studenților Mediciniști din București (SSMB), de exemplu. Personal, am participat la multe astfel de conferințe organizate de SSMB. Drept care, am considerat că este absolut necesar să începem să admitem și studenți în cadrul UMB.

– Cum au primit propunerea cei din boardul UMB?

– M-am bucurat să constat că toată lumea a fost foarte deschisă la această inițiativă. Deocamdată, studenții au statut de membri atașați. Ei nu plătesc o cotizație anuală de membru, așa cum plătesc membrii plini, și nici nu au drept de vot. În schimb, au un rol consultativ destul de important pentru activitățile UMB.  

Entuziasm și proiecte editoriale  

– Sunt mulți studenți înscriși?

– Sunt aproximativ o sută de membri, majoritar din București, dar sunt și din Iași și Târgu Mureș. S-au organizat foarte bine, în sensul că această secție națională de studenți și-a ales deja un președinte și doi vicepreședinți.

– S-au implicat în activitățile secției naționale române?

– În primul rând, aș vrea să spun că, împreună cu membrii acestei secții de studenți, am realizat o carte, apărută recent la Editura ALL, „Practica medicală pentru studenții la medicină”. Este vorba de o colecție de cazuri clinice, prim autor al fiecărei prezentări de caz clinic fiind un student membru al UMB. Tot împreună cu acești studenți, am mai realizat o carte, adresată de data aceasta pacienților, care cuprinde informații despre prevenția bolilor cardiovasculare, dar și despre diagnostic și tratament. Cartea se numește „Bolnavul cu infarct miocardic” și a apărut tot în această primăvară, la Editura Medicală. Studenții s-au implicat cu mult entuziasm în aceste proiecte editoriale.  

Prezentări de caz cu dezbatere  

– Spuneați că organizează și manifestări științifice proprii. Îi ajutați să facă asta?

– Desigur. În urmă cu aproximativ două luni, de exemplu, am organizat împreună o sesiune de prezentări de cazuri clinice, în amfiteatrul Spitalului Clinic de Urgență București. A fost dorința lor, s-a realizat la cererea și cu sprijinul lor foarte important. Până la urmă, a fost o dezbatere foarte interesantă. Ei și-au pregătit cazurile clinice și le-au prezentat în fața audienței, reprezentată în mare parte de colegi de-ai lor din diverși ani de studiu. Dezbaterea a fost moderată de mine și, la finalul fiecărei prezentări de caz clinic, au avut loc discuții, întrebări, comentarii vizavi de ceea ce s-a prezentat. Din aceste discuții libere eu cred că se învață cel mai mult.

– Ce vă motivează să vă implicați atât de mult în activități cu studenții?

– Mă motivează, în primul rând, energia, optimismul și tonusul lor. Ei sunt viitorul și întotdeauna mi-a plăcut să privesc spre viitor.

– Cât de importantă este prezentarea de caz pentru studentul viitor medic?

– Este esențială pentru orice medic, indiferent de specialitatea pe care o are. Pe parcursul carierei medicale, el va trebui să prezinte un caz clinic la un raport de gardă, la o vizită pe secție, la o conferință medicală. Examenul de specialitate înseamnă una sau chiar două prezentări de caz clinic. Examenul de primariat, concursuri pe post... Prezentarea unui caz clinic este extrem de complexă, este reflectarea întregii experiențe practice a unui medic, dar și a cunoștințelor sale teoretice. Este o artă, pentru că nu există doi bolnavi identici.  

O rampă de lansare  

– Dar la manifestările organizate sub egida UMB sunt prezenți?

– Participă și la acestea. De exemplu, la ultima ediție a „Zilelor medicale balcanice” de anul trecut, la Sofia, au participat aproximativ 70 de membri ai secției române a UMB, din care aproximativ 30 au fost studenți. Aceștia au reprezentat cu onoare, dacă pot spune așa, Școala de medicină românească. Academicianul Pierre-François Plouin, de la Paris – reprezentantul Academiei de medicină a Franței pentru relația cu UMB –, a fost entuziasmat de prezentările pe care le-au făcut studenții noștri acolo, le-a făcut recomandări în legătură cu activitatea lor viitoare de cercetare. M-a bucurat foarte mult acest lucru, pentru că, până la urmă, ei au reprezentat România și Școala de medicină din țara noastră. Pe de altă parte, consider că expunerea internațională de la vârsta studenției poate constitui o rampă de lansare pentru cei interesați de o carieră în cercetare. Iar calitatea de
membru al UMB conferă această expunere internațională.

– De cercetare sunt interesați?

– Sigur, au multe idei foarte bune. Chiar eu am fost implicată în unele proiecte științifice, împreună cu un grup de studenți din anul V. Aceste proiecte de cercetare s-au concretizat în lucrări științifice pe care le-au prezentat la congrese naționale și chiar internaționale.  

O istorie fabuloasă  

– Dar nu foarte multă lume cunoaște activitatea UMB.

– Ar fi păcat să nu se cunoască activitatea UMB, pentru că istoria organizației este fabuloasă, până la urmă este o organizație internațională creată la inițiativa unui medic român, dr. Mitică Popescu-Buzeu, de la Spitalul Militar din București, care a participat la al Doilea Război Mondial, fiind decorat de mai multe ori. Este meritul lui, pentru că a avut inițiativa creării unei astfel de organizații. Din punctul meu de vedere, doctorul Popescu-Buzeu a fost un vizionar. Păcat că meritele, în zilele noastre, nu îi sunt suficient recunoscute, așa cum se întâmplă, de altfel, nu cu puțini oameni de valoare din România. Doctorul Popescu-Buzeu a fost decorat de François Mitterrand, fostul președinte al Franței, cu „Legiunea de onoare în rang de cavaler”, a primit Ordinul „Steaua României”, a fost propus de Secția națională turcă a UMB să primească premiul Nobel pentru pace, pentru activitatea prodigioasă pe care a avut-o în țările balcanice. Personalitate puternică, având o mare putere de muncă, dr. Mitică Popescu-Buzeu rămâne în galeria personalităților timpului ca un excelent organizator și lider. Aici aș scoate în evidență un aspect: UMB nu a avut niciodată un rol exclusiv medical sau științific. Această organizație a fost fondată sub mottoul nobil: Santé-Amitié-Paix – „Sănătate-Prietenie-Pace”. Lăsând la o parte scopurile medicale și științifice, obiectivele UMB au fost și de a stabili relații de susținere reciprocă, de prietenie, de cooperare între medicii, farmaciștii, biologii, chimiștii din țările balcanice, în situația oarecum tensionată de după Primul Război Mondial. Zona țărilor balcanice a fost întotdeauna una foarte agitată din punct de vedere politic, economic, social.

– I-a ajutat în vreun fel pe medici calitatea de membru al UMB?

– Cu siguranță. Pentru un medic român, în vremea regimului comunist, singura posibilitate de a ieși din țară și de a participa la manifestări științifice internaționale, la schimburi de experiență, era calitatea sa de membru al UMB. Mulți dintre membrii vechi ai UMB își amintesc încă acest lucru. Facilitarea schimburilor internaționale a constituit un avantaj enorm al acestei organizații, nu numai cu țările balcanice, dar și cu țări ca Franța, Spania, Italia, Tunisia, Siria etc. De exemplu, într-o discuție recentă cu prof. dr. Adrian Restian, acesta mi-a relatat că își amintește cu mare plăcere cum primele sale participări la congrese internaționale au fost în calitate de membru UMB.  

O organizație francofonă  

– Ce rol a avut Franța în toate acestea?

– UMB, încă de la înființarea sa, a fost o organizație francofonă. Limba oficială scrisă și vorbită în cadrul organizației a fost limba franceză. Revista oficială a UMB – Archives de l’Union Médicale Balkanique – a fost editată inițial exclusiv în limba franceză. Fiind o organizație francofonă, cu foarte multe publicații și manifestări științifice în limba franceză, a primit susținere constantă din partea Franței și, în special, a Academiei de medicină a Franței, cu care avem o foarte veche și strânsă relație de colaborare. De altfel, cel puțin un membru al Academiei de medicină a Franței participă în fiecare an la manifestările științifice ale UMB. În 2009 și în 2015, au avut loc, la Paris, sesiuni științifice comune cu Academia de medicină a Franței, la invitația acesteia, la care au participat foarte mulți medici din diaspora românească. Aceste sesiuni au fost de referință în istoria UMB. Actualmente, deși s-a păstrat caracterul francofon, limba engleză este folosită destul de mult la congresele internaționale ale UMB.

– A fost o perioadă destul de lungă când activitatea UMB a fost întreruptă.

– S-a întâmplat după al Doilea Război Mondial. Din 1939, odată cu izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, când Grecia a fost invadată de Germania, activitatea UMB a fost întreruptă și a fost reluată în 1962, tot la inițiativa doctorului Popescu-Buzeu. A fost o perioadă de peste două decenii, în care situația politică din acele vremuri a dictat întreruperea activității.

– Republica Moldova face și ea parte din această organizație. Cum a fost posibilă afilierea?

– Într-adevăr, acum și Republica Moldova face parte din UMB. În 1992, a fost organizată o manifestare științifică a UMB la Mamaia, la care au participat foarte mulți medici din Moldova de peste Prut. Au fost atât de mulți, încât hotelurile de acolo s-au dovedit neîncăpătoare. Atunci s-a luat decizia ca un an mai târziu să se organizeze un curs de perfecționare la Chișinău, rămânând să se decidă ulterior înființarea unei secții naționale în Republica Moldova. La acest curs a fost, de asemenea, o participare masivă, ceea ce a dus la înființarea unei secții naționale a Republicii Moldova, cu o activitate foarte bună în cadrul UMB.  

Planuri și realizări  

– La cât de important este rolul UMB pe plan internațional, această organizație ar putea să primească un sprijin financiar și de la statul român. Se întâmplă acest lucru?

– Doctorul Popescu-Buzeu reușise să obțină o subvenție din partea statului român. Reușise să convingă autoritățile de atunci că UMB este o organizație internațională înființată și condusă din România și ar trebui ca și statul român să o sprijine financiar. În prezent, UMB ființează pe baza unui decret prezidențial din 1990, prin care i se conferă statut de organizație de interes național, ceea ce îi dă dreptul să primească sprijin financiar din partea statului român. Cu toate acestea, UMB funcționează exclusiv din fonduri proprii.

– Sunteți aleasă secretar general internațional al UMB din 2016. Ce intenționați să faceți din această postură?

– În octombrie 2016, am fost aleasă secretar general internațional al UMB, prin votul unanim al membrilor boardului internațional al UMB. Totodată, sunt și președinta secției naționale române. Sunt două funcții diferite. După ce am fost aleasă secretar general internațional, a trebuit să rezolv foarte multe probleme. Unele de ordin financiar și organizatoric, care la ora actuală sunt rezolvate, altele privind activitatea editorială a revistei și indexarea acesteia în alte baze de date internaționale, fiind editor-șef al revistei. La momentul la care vorbim, revista este indexată în SCOPUS, Chemical Abstracts, Index Copernicus și în alte aproximativ 20 de baze de date internaționale. Obiectivele mele principale în legătură cu revista sunt indexările în PubMed și în ISI (Clarivate Analytics). Am convingerea că vom reuși, există toate premisele pentru aceasta, revista având o calitate științifică și un standard ridicate. Expunerea internațională a crescut foarte mult, am reușit să atrag în boardul editorial personalități ale lumii medicale nu numai din Europa, ci și din alte continente. Website-ul revistei și al UMB a fost reconstruit în totalitate, adresa web actuală fiind www.umbalk.org.

– Intenționați să lărgiți parteneriatele pe plan internațional?

– Orientarea francofonă a organizației s-a păstrat, prin colaborarea istorică între UMB și Academia de medicină a Franței, dar intenționez să dezvolt parteneriate și cu alte societăți științifice europene importante, primii pași în această direcție fiind deja făcuți. Ne-am propus, de asemenea, înființarea unor secții naționale ale UMB în Slovenia, Croația și Bosnia-Herțegovina, acesta fiind un deziderat mai vechi. La ora actuală, țările membre ale UMB sunt: Albania, Bulgaria, Cipru de Nord, Grecia, Republica Moldova, FRI Macedonia, România, Serbia, Turcia.  

Educație pe teme diverse  

– În ceea ce privește Secția Națională Română a UMB, ce urmează?

– Unul dintre proiectele noastre de viitor este reprezentat de continuarea și diversificarea activității de educație medicală continuă pe care o efectuăm și în prezent, prin organizarea de cursuri de perfecționare creditate EMC pentru medicii specialiști. Secția română, în parteneriat cu UMF „Carol Davila” București, a organizat în ultimii ani, la nivel național, în mai multe orașe din țară, câteva zeci de astfel de manifestări științifice, pe teme diverse: electrocardiografie, sindroame anemice, boala arterială periferică a membrelor inferioare, bronhopneumopatia cronică obstructivă, sindromul de apnee în somn, resuscitarea cardiopulmonară, abordarea diagnostică a bolnavului cu sincopă etc., la care au participat peste o mie de medici specialiști. Formatul în care se desfășoară aceste cursuri permite interacțiunea directă cu participanții, fiecare curs incluzând și un atelier practic, cu demonstrații legate de subiectul prezentat, sau cu prezentări de cazuri clinice. Un astfel de curs am organizat recent, în aprilie, la București, pe tema bolii arteriale periferice a membrelor inferioare. Este o patologie aproape pandemică, asociată cu riscuri semnificative, ce poate duce la amputația membrului afectat sau deces, mai ales că un procent semnificativ din pacienții cu această afecțiune pot fi asimptomatici. Au fost discutate modalitățile de screening al bolii arteriale periferice, metodele moderne de diagnostic și tratament. În final, au fost prezentate mai multe cazuri clinice demonstrative, din activitatea noastră curentă, care au ilustrat problemele practice pe care le putem întâmpina, dar și modalitatea în care trebuie aplicate în practică recomandările ghidurilor internaționale. Participanții au fost în mod deosebit interesați de prezentările de cazuri clinice. Un sprijin constant în organizarea acestor cursuri l-am avut din partea dr. Mihaela Adela Iancu, vicepreședinta secției naționale române a UMB, și dr. Giorgiana Dediu, secretar al secției române, foarte implicate, de altfel, în organizarea tuturor manifestărilor științifice ale UMB.

– Ați publicat, în calitate de coordonator, mai multe cărți cu prezentări de cazuri clinice. Au legătură cu aceste cursuri?

– Într-un fel, da. Practica medicală a reprezentat întotdeauna sursa mea de inspirație pentru redactarea cărților. Într-adevăr, am publicat în ultimii ani cinci cărți cu prezentări de cazuri clinice, pe care le-am coordonat. Unele dintre aceste cazuri clinice publicate au reprezentat suportul informativ al cursurilor pe care le organizăm. Cele mai recente două cărți au fost, așa cum am spus mai devreme, redactate împreună cu studenții membri ai secției de studenți a Uniunii Medicale Balcanice, cu care am avut o colaborare foarte bună.

– Când va avea loc următorul congres internațional al UMB?

– În perioada 25–27 septembrie 2018, la Atena, în Grecia, va avea loc a 35-a Săptămână medicală balcanică, la care se anunță deja o participare foarte bună din România, membrii secției române trimițând deja peste 150 de rezumate.

– Dacă ar fi să rezumați planurile de viitor ale UMB, ce ați spune?

– Mergem înainte!