Două importante reuniuni ştiinţifice se vor organiza la sfârşitul acestei luni. Despre al XIII-lea Simpozion al Secţiunii Române IASGO ne vorbeşte dl prof. dr. Irinel Popescu, iar dl prof. dr. Mihai Voiculescu ne prezintă a VIII-a ediţie a Congresului Naţional de Nefrologie, Dializă, Transplant şi Acces Vascular.

 "> Supraspecializarea, tendinţa actuală în chirurgia afecţiunilor digestive - Viața Medicală
Interviuri

Supraspecializarea, tendinţa actuală în chirurgia afecţiunilor digestive

de Dr. Raluca BULEA - apr. 12 2012
Supraspecializarea, tendinţa actuală în chirurgia afecţiunilor digestive

Două importante reuniuni ştiinţifice se vor organiza la sfârşitul acestei luni. Despre al XIII-lea Simpozion al Secţiunii Române IASGO ne vorbeşte dl prof. dr. Irinel Popescu, iar dl prof. dr. Mihai Voiculescu ne prezintă a VIII-a ediţie a Congresului Naţional de Nefrologie, Dializă, Transplant şi Acces Vascular.

 

Capitala va găzdui, în perioada 25–28 aprilie a.c., la Institutul Naţional de Statistică, ediţia cu numărul XIII a Simpozionului Secţiunii Române IASGO (International Association of Surgeons, Gastroenterologists and Oncologists – organizaţie înfiinţată în anul 1988 cu scopul de a promova cunoaşterea ştiinţifică, conştientizarea şi expertiza în domeniul diagnosticării şi managementului bolilor digestive), manifestare la care „Viaţa medicală“ este partener media principal. Concomitent cu această reuniune, va avea loc şi al şaselea Simpozion Naţional al Asociaţiei Române de Chirurgie Hepato-Bilio-Pancreatică şi Transplant Hepatic (ARCHBPTH), temele abordate fiind chirurgia hepato-bilio-pancreatică şi chirurgia oncologică digestivă. Înaintea simpozionului propriu-zis, se va desfăşura un curs de tehnici chirurgicale utilizate în rezecţia hepatică. Despre toate aceste evenimente şi despre importanţa organizării lor la Bucureşti, ne vorbeşte dl prof. dr. Irinel Popescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale şi al simpozionului IASGO, într-un interviu acordat în exclusivitate săptămânalului nostru.

 

   – Domnule profesor, în calitate de preşedinte, organizaţi a XIII-a ediţie a Simpozionului IASGO la Bucureşti. Cum s-a născut şi ce semnificaţie are această tradiţie de peste un deceniu?
   – Prima ediţie a Simpozionului a avut loc în anul 1999 şi s-a născut din dorinţa de a oferi chirurgilor români posibilitatea de a asculta în mod direct vorbitori de valoare internaţională recunoscută, de a lua contact direct cu experienţa acestora, pe scurt – de a vedea cum se face chirurgia la cel mai înalt nivel şi de a încerca să înveţe de la aceşti maeştri. În timp, manifestarea a evoluat cu anumite nuanţe: a rămas un simpozion de primăvară al chirurgilor, la care numărul vorbitorilor români a crescut progresiv, pe măsură ce experienţa naţio­nală a devenit superpozabilă celei internaţionale, iar în ultima vreme a căpătat un caracter formator din ce în ce mai pregnant. Ediţia de anul acesta marchează, de altfel, caracterul formator amintit, mai mult ca oricând, de­oarece este împărţită în două secţiuni: una de chirurgie hepato-bilio-pancreatică şi una de chirurgie oncologică digestivă. Amândouă di­recţiile, atât chirurgia hepato-bilio-pancreatică, cât şi chirurgia oncologică digestivă figurează în nomenclatorul de atestate al Ministerului Să­nătăţii, iar organizarea ambelor manifestări revine ARCHBPTH. Această aso­ciaţie, înfiinţată în urmă cu şase ani, îşi propune să ofere suportul teoretic pentru cei care doresc să se pregă­tească în domeniile menţio­nate anterior. Aş dori, cu această ocazie, să expun ceva mai pe larg înţelesul acestor domenii de pregătire. La nivel internaţional, atât chirurgia hepato-bilio-pancreatică, cât şi cea oncologică digestivă au devenit specialităţi oarecum distincte. Ele sunt în curs de a se desprinde de trunchiul-mamă al chirurgiei generale, din care, de-a lungul timpului, s-au desprins, practic, toate specialităţile chirurgicale, şi a devenit evident că este necesară o pregătire specifică, pentru că nu poţi să practici nici unul din cele două tipuri de specializare chirurgicală pe baza pregătirii în chirurgia generală. Amândouă au nevoie de o pregătire specifică şi amândouă au devenit suficient de avansate şi de sofisticate, în aşa fel încât să reprezinte domenii de pregătire de sine stătătoare. La nivel european, Uniunea Europeană a Medicilor Specialişti are ambele compartimente, şi de chirurgie hepato-bilio-pancreatică, şi de chirurgie oncologică digestivă, şi există o curriculă de pregătire şi un sistem foarte bine organizat de formare. În România, încercăm să suprapunem sistemul de pregătire naţional sistemului de pregătire european. Ca un prim pas, de exemplu, în cazul obţinerii atestatului de chirurgie hepato-bilio-pancreatică, am schimbat vechea denumire de chirurgie hepatică şi transplant hepatic în chirurgie hepato-bilio-pancreatică, pentru ca această denumire să fie identică cu cea europeană şi am mărit durata de pregătire de la unul la doi ani. Fără să insist mai mult asupra altor detalii legate de această pregătire, pe care cei interesaţi le pot găsi la Ministerul Sănătăţii, aş vrea să sintetizez spunând că o astfel de pregătire a devenit obligatorie şi cei care doresc să practice chirurgia hepato-bilio-pancreatică şi chirurgia oncologică digestivă trebuie să intre într-un sistem organizat şi certificat de pregătire; că această manifestare, ca de altfel şi altele, încearcă să ofere suportul teoretic pentru pregătirea în ramura respectivă şi că noi încercăm, prin Simpozionul IASGO, care este patronat, pe lângă IASGO, şi de ARCHBPTH, să oferim suportul teoretic acelor tineri care doresc să se formeze în aceste direcţii.
   Ce eforturi organizatorice implică o astfel de manifestare ştiinţifică?
   – Eforturile organizatorice sunt aceleaşi dintotdeauna, este nevoie să ai acceptul unor vorbitori de valoare, care să prezinte subiecte interesante, mai ales din zonele unde au apărut lucruri noi în ultimul timp, este nevoie şi de participarea firmelor, atât pentru a vedea ultimele noutăţi tehnice legate de instrumente, echipamente ori medicamente, dar şi pentru a putea organiza din punct de vedere financiar o asemenea manifestare de anvergură – este nevoie de un program bine alcătuit, atractiv, interesant. Am adăugat, pentru ediţia din acest an, şi un curs presimpozion, de chirurgie hepatică, făcut direct pe ficat, la care cursanţii vor simula rezecţii hepatice de diverse tipuri. Trebuie promovată manifestarea astfel încât să fie atraşi cursanţi din cât mai multe centre ale ţării.
   Cine sunt invitaţii speciali ai Simpozionului din acest an?
   – Dacă ne referim la vorbitori, cum spuneam deja, în ultimii ani, ponderea s-a deplasat către reprezentanţii ţării noastre, a fost o plăcută surpriză să constatăm în timp că experienţele naţionale, aparţinând centrelor medicale din România, sunt aproape identice cu cele din centrele occidentale. Însă, ca şi în anii precedenţi, vom avea şi invitaţi din străinătate. În cazul chirurgiei robotice, l-am invitat pe profesorul Konstantinos Konstantinidis, din Grecia, unul dintre pionierii chirurgiei robotice din sud-estul Europei, preşedintele Societăţii Sud-Est Europene de Chirurgie Robotică, fondată în 2011. În cadrul secţiunii de transplant hepatic, am invitat echipa de la Spitalul Niguarda din Milano: prof. dr. Luciano de Carlis, prof. dr. Antonio Rampoldi, prof. dr. Domenico Forti, care vor prezenta lucrări legate de acest domeniu al chirurgiei. În ceea ce priveşte prezenţa vorbitorilor din ţară, practic avem invitaţi din toate centrele universitare – Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, ei urmând să împărtăşească experienţa centrelor pe care le reprezintă.
   Este o manifestare destinată mai degrabă specialiştilor sau poate prezenta interes şi pentru medicii tineri?
   – Este în primul rând concepută pentru medicii tineri; după cum spuneam, de la ediţiile iniţiale, unde caracterul ştiinţific era ceva mai pregnant şi se prezentau mai ales noutăţi şi date de ultimă oră, în prezent, intenţiile manifestării s-au deplasat către un caracter formator. După cum am menţionat deja, cele mai multe dintre prezentări au caracterul de state-of-the-art, de punere la punct a unei probleme şi se adresează în primul rând tinerilor aflaţi în proces de formare.
   Cum a apărut ideea cursului presimpozion şi cum îl primesc participanţii?
   – Ideea a apărut ducând mai departe caracterul for­mator al unei astfel de manifestări, către ceea ce se numeşte în prezent „hands-on“, adică o serie de cursuri la care participanţii efectuează direct anumite manevre sau tehnici. Până acum a fost foarte bine primit, deoarece un astfel de curs completează în mod fericit acumularea de cunoştinţe teoretice din cadrul Simpozionului.
   Faţă de tematica abor­dată de congresele internaţio­nale ale IASGO, cum aţi descrie simpo­zioanele de la Bucureşti?
   – Simpozioanele noas­tre sunt, desigur, la o scară mai mică, şi aş spune că ele sunt orientate către interesele noastre naţionale, cu precă­dere către interesele legate de formarea tinerei generaţii. Cu toate acestea, am preluat de la organizaţia internaţională un anumit stil de a realiza aceste manifestări, de multe ori am apelat la vorbitori recunoscuţi, mai ales la începuturile simpozioanelor IASG, şi unele din ideile ştiinţifice provin din circuitul internaţional IASGO.
   Există tradiţia organizării de astfel de simpozioane sub egida IASGO şi în alte ţări?
  – Evident, sunt multe ţări care organizează simpozioane naţionale IASGO, căci această organizaţie are ca membri aproximativ 60–70 de societăţi naţionale şi cel puţin jumătate dintre acestea organizează simpozioane naţionale.
   Chirurgi, gastroenterologi şi oncologi se găsesc reuniţi în acelaşi spaţiu de conferinţe. Care este avantajul lor ca specialişti şi ce beneficii pot avea pacienţii?
   – Începuturile IASGO au plecat de la ideea generoasă că anumite boli se rezolvă prin colaborare interdisciplinară, în cazul de faţă aş spune generic bolile digestive, şi se ştie că la acestea concură mai multe specialităţi. De altfel, însăşi denumirea asociaţiei reflectă cumva integrarea în timp a specialiştilor care participă la rezolvarea afecţiunilor digestive, mai ales a celor cu caracter oncologic. La început, organizaţia s-a numit IGSC – International Gastro-Surgical Club – şi reunea chirurgi şi gastroenterologi. După aceea, s-a văzut că, de fapt, mai ales datorită predilecţiei de a aborda afecţiunile maligne, foarte mulţi dintre participanţi erau oncologi. În aceste condiţii, particula „O“ a fost adăugată ulterior. Cu siguranţă, ştim cu toţii că la diagnosticul şi tratamentul acestor boli participă toate cele trei categorii de specialişti menţionate, şi anume chirurgi, gastroenterologi şi oncologi. În timp, dat fiind că fiecare din aceste categorii de specialişti are circuitele ei separate, IASGO a rămas o organizaţie al cărei motor au fost chirurgii şi care beneficiază de colaborarea şi de participarea onorantă a colegilor lor gastroenterologi şi oncologi. Situaţia actuală este că ştiinţific este reflectat mult mai mult punctul de vedere chirurgical, dar cu siguranţă ideea că rezolvarea acestor boli trebuie să fie inter- şi pluridisciplinară este unul din principiile pe care a fost şi este fundamentată această asociaţie.
   În afară de cursul despre care ne-aţi vorbit, ce alte noutăţi aduce ediţia din 2012 a Simpozionului IASGO de la Bucureşti?
   – Am dedicat o sesiune specială chirurgiei robotice, care, deşi nu mai este o mare noutate, totuşi este un gen de chirurgie care pătrunde din ce în ce mai mult şi chiar şi în România am ajuns să avem în momentul de faţă cinci centre de chirurgie robotică. Există, de asemenea, o sesiune de transplant hepatic care prezintă ultimele noutăţi în domeniu, unele dintre ele realizate chiar aici, în România, de tipul transplant cu ficat împărţit sau transplant living related dual, deci sunt tehnici de ultimă oră, care vor fi prezentate şi în cadrul simpozionului. Colegii noştri gastroenterologi vor prezenta tehnici noi, mai ales cele de endomicroscopie, care este la rândul său o ramură extrem de actuală şi modernă şi care îşi propune să înlocuiască – cel puţin parţial – necesitatea examenului histologic, iar colegii oncologi vor aduce ultimele noutăţi în materie de tratament chimioterapic al cancerelor digestive.
   Un mesaj, în final, pentru toţi cei interesaţi de acest simpozion.
   – Medicina modernă a adus foarte multe lucruri noi, dar a adus totodată şi foarte multe obligaţii, în special aceea de a cunoaşte aceste noutăţi şi de a şti să le integrezi în planul de tratament al unui pacient. Cei care şi-au ales această nobilă meserie care este medicina şi cei care doresc să se specializeze în ramurile despre care am vorbit trebuie să fie bucuroşi că au ocazia, aici, în România, să îşi poată desăvârşi procesul de pregătire, ascultând vorbitori de renume, care prezintă experienţe interesante, care aduc cu ei ultimele noutăţi şi cu ajutorul cărora pot să îşi îmbogăţească nivelul de cunoştinţe.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe