Veste bună pentru cardiologia românească: la alegerile
desfăşurate recent la Viena, în cadrul congresului EuroEcho Imaging 2014, conf. dr. Bogdan Alexandru Popescu,
directorul EuroEcoLab, laboratorul de ecocardiografie din cadrul Clinicii de
Cardiologie Fundeni a UMF „Carol Davila“ Bucureşti, a fost ales viitorul
preşedinte EACVI (European Cardiovascular Imaging Association) din cadrul
European Society of Cardiology. Cardiologul român, trezorier EACVI în ultimii
doi ani, va fi preşedintele acestei asociaţii în perioada 2016–2018. Această
recunoaştere este rezultatul unei munci de mulţi ani în cadrul Asociaţiei, aşa
cum a subliniat prof. dr. Carmen Ginghină, şefa Clinicii de cardiologie Fundeni
a UMF „Carol Davila“, care s-a declarat bucuroasă şi foarte mândră că unul
dintre colegii săi a reuşit să primească această funcţie importantă. Românii se
bucură de respect în cadrul EACVI, participă cu lucrări şi moderează sesiuni la
congrese, sunt implicaţi în editarea cărţilor de specialitate internaţionale,
iar prof. dr. Carmen Ginghină e de părere că acest respect va creşte odată ce
preşedinţia Asociaţiei va fi preluată de reprezentantul ţării noastre.
Cinci
mii de votanţi
– Vă felicit pentru alegerea dumneavoastră în
funcţia de preşedinte al Asociaţiei europene de imagistică cardiovasculară
(EACVI). Cărui fapt se datorează aceasta?
– Cred că se bazează
în bună măsură pe o notorietate ce decurge din activitatea anterioară. Am fost
în boardul Asociaţiei europene de ecocardiografie (EAE) din 2004, în diferite
poziţii, am condus mai multe comitete de-a lungul timpului, de exemplu
comitetul de certificare şi acreditare al EAE, am fost secretar al EAE în 2010.
De doi ani, această asociaţie s-a transformat în Asociaţia de imagistică
cardiovasculară. De fapt, a fost un proces la nivelul Societăţii europene de
cardiologie, prin care Asociaţia de ecocardiografie s-a unit cu grupurile de
lucru de rezonanţă magnetică cardiacă şi cardiologie nucleară/tomografie
computerizată. Acum au fost primele alegeri în cadrul acestei structuri şi au
votat membri din toate categoriile de imagistică. De asemenea, am fost membru
în Comitetul european pentru ghidurile de practică medicală, timp de patru ani,
şi am contribuit la elaborarea mai multor ghiduri. Sunt societăţi europene în
care alegerile se fac prin reprezentanţi, adică fiecare ţară are un număr de
câţiva votanţi, dar aici a fost votul tuturor membrilor EACVI, iar asociaţia
numără în prezent aproape cinci mii de membri.
– Cu atât mai
valoroasă este aşadar alegerea dumneavoastră...
– Cred că este important, reflectă
notorietate, nu te alege cineva care nu te ştie, care nu-ţi cunoaşte CV-ul.
– În ce constă activitatea din ultimii ani a
laboratorului de ecocardiografie pe care îl conduceţi?
– Este un laborator dotat la standarde
europene, în care derulăm activităţi de cercetare în diferite proiecte,
activităţi didactice – sunt foarte multe cursuri de-a lungul întregului an cu
colegi din diferite specialităţi care vin să înveţe ecografie, activitate
permanentă cu rezidenţii noştri care îşi fac stagiul aici – şi, bineînţeles,
activitatea medicală, vedem foarte mulţi pacienţi în scopul de a clarifica
diagnosticul şi ajusta tratamentul. În 2009, am fost primul laborator din
Europa de Est cu acreditare europeană. Între timp, am dezvoltat ecografia de
stres, destul de rar practicată în ţară, pentru că necesită anumite dotări şi
training şi am aplicat acum pentru reacreditarea laboratorului nostru pentru
toate cele trei modalităţi – transtoracică şi transesofagiană şi de stres. Tot
aici îşi desfăşoară activitatea foarte mulţi doctoranzi, în doctorate ecografia
este fie temă centrală, fie parte din proiect. În cadrul activităţii de
cercetare, derulăm în ultimii ani tot mai multe studii, parte a unor trialuri
europene multicentrice coordonate de eae
şi mai recent EACVI. Sunt proiecte legate de valvulopatii, de exemplu stenoză
aortică, în care avem şi doctoranzi şi un grant naţional şi suntem participanţi
în mai multe registre europene; cardiomiopatia hipertrofică e o altă temă
importantă de care ne ocupăm de mai mulţi ani. Mai recent, suntem implicaţi în
două proiecte internaţionale şi există şi doctoranzi pe studii de
cardiooncologie, privind efectul tratamentelor oncologice asupra cordului, de
exemplu la pacientele cu neoplasm mamar.
Oportunităţi
pentru tineri
– Ce
înseamnă pentru dumneavoastră, dar şi pentru Societatea Română de Cardiologie,
funcţia pe care o veţi ocupa?
– Eu sper să deschidă o serie de oportunităţi
la nivel naţional, legate atât de proiecte educaţionale, training, precum şi de
proiecte ştiinţifice 
şi să creeze o emulaţie în rândul tinerilor, care să aibă
acces la infrastructură, la educaţie de nivel înalt şi să vadă în mod direct că
se poate face o activitate profesional-ştiinţifică de calitate şi la noi. E
adevărat, la noi mai dificil decât în alte părţi, cu mai mult efort, dar până
la urmă nu există vreo piedică, ci ţine de a urmări un anumit obiectiv şi de a
încerca să mergi în direcţia respectivă. Şi la nivelul laboratorului nostru, la
nivelul clinicii, sper să avem posibilitatea să fim implicaţi în cât mai multe
proiecte interesante şi să câştigăm cu toţii, ca grup, tinerii în special, să
poată să crească şi să aibă un cuvânt de spus şi la nivel european la
diferitele manifestări ştiinţifice. Bineînţeles, cred că este important şi
pentru Societatea Română de Cardiologie
şi în acest sens ne gândim să organizăm activităţi educaţionale, unele poate
sub umbrela eaCVi, în care să
atragem şi colegi din ţările vecine, precum şi alte persoane interesate să vină
în România.
– Credeţi că
într-un viitor apropiat aţi putea organiza în ţara noastră şi un congres al
EACVI şi ce ar implica acest lucru?
– Acesta e unul dintre gândurile mele, însă
lucrurile sunt destul de complicate deoarece selecţia locaţiilor EuroEcho este
un proces complex care se bazează pe foarte multe elemente, dintre care latura
organizatoric-ştiinţifică e doar unul. Există o echipă la nivelul ESC care vine
la faţa locului în diferite oraşe care sunt propuse şi verifică lucruri ce ţin
de logistică, de sistemul de transport, de aeroport, hoteluri, locurile în care
s-ar putea desfăşura congresul ca amplasare, număr de săli, condiţii ş.a.m.d.
Vom vedea dacă va fi posibil.
Prioritatea: congresul EACVI
– Concret, ce
atribuţii are preşedintele EACVI, ce ar trebui să faceţi în următorii doi ani
ca preşedinte ales, apoi din 2016 până
în 2018, ca preşedinte în exerciţiu?
– În calitate de preşedinte ales, am rolul
de a-l ajuta pe preşedintele în exerciţiu, în conducerea Asociaţiei, fiind mai
direct implicat în programul ştiinţific al congresului, ca director al
comitetului de program. Un rol important, căci este un congres foarte mare, cu
peste 3.000 de participanţi din toată lumea. Apoi, ca preşedinte, mă voi ocupa
de coordonarea derulării tuturor activităţilor Asociaţiei, care au devenit tot
mai complexe pe măsură ce am încorporat şi celelalte grupuri. În mod
particular, în perioada imediat următoare va fi o activitate legată de finalizarea
procesului de unire a diferitelor modalităţi imagistice. Bineînţeles, e vorba
şi de relaţionarea internaţională – preşedintele e reprezentantul Asociaţiei în
relaţia cu toate celelalte organizaţii profesionale din lume. În asociaţie sunt
11 comitete care se ocupă de toate acţiunile, la nivel educaţional, ştiinţific,
recomandări, congres, partea de relaţie cu societăţile naţionale, comunicare
prin comitetul de web. Scopul lor este de a realiza misiunea EACVI, de a
îmbunătăţi utilizarea în scop diagnostic, de cercetare, dezvoltare tehnologică
a imagisticii cardiovasculare la nivelul european, pentru a ameliora
supravieţuirea, simptomatologia şi calitatea vieţii pacienţilor cu afecţiuni
cardiovasculare.
– Vă dorim mult
succes!
– Vă mulţumesc. Nu consider că această
alegere este doar un succes personal, ci reflectă în mod cert şi recunoaşterea
în creştere a realizărilor noastre ca grup şi ca ţară. Nu aş fi ajuns aici fără
sprijinul întregului colectiv, în special al profesorilor Carmen Ginghină şi
Eduard Apetrei şi al colegilor din laborator şi din clinică. Cred că este un
succes al nostru, al EuroEcoLab, al Clinicii de cardiologie de la Fundeni şi al
Societăţii Române de Cardiologie în ansamblu.
.jpg)
