Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Un secol de la descoperirea insulinei

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE marţi, 31 august 2021, ora 19:34

În perioada 1-3 septembrie, Asociația Medicală Română organizează, în mediul online, conferința științifică multidisciplinară intitulată „Centenarul descoperirii insulinei 1921-2021”.

Prin manifestarea științifică organizată în primele zile ale lunii septembrie, Asociația Medicală Română (AMR) celebrează împlinirea a 100 de ani de când savantul român N.C. Paulescu a publicat, la 31 august 1921, certificatul de naștere al insulinei în revista Archives Internationales de Physiologie. În acel an, 1921, afirmă acad. Constantin Ionescu-Târgoviște, președintele AMR, „Paulescu este singurul cercetător care a publicat date referitoare la secreția antidiabetică pancreatică”.

insulina

Lucrările din cadrul conferinței sunt susținute de nume cu rezonanță internațională în mediile academice și medicale din România și din străinătate. Adresabilitatea este către specialiștii din domenii precum: diabetologie, endocrinologie, cardiologie, medicină internă și alte specialități conexe. Am apelat la amfitrionul acestei manifestări, acad Constantin Ionescu-Târgoviște (foto), pentru a afla mai multe despre marea descoperire medicală, insulina.

Constantin Ionescu-Targoviste

Astăzi, 31 august, se împlinesc 100 de ani de la descoperirea pancreinei, insulina din zilele noastre. Ce semnificație are acest lucru pentru România, pentru români?

Descoperirea insulinei este considerată cea mai mare descoperire medicală din ultimul secol și poate din ultimul mileniu. Cine nu s-ar mândri cu o asemenea realizare?

Deși alte nume apar ca descoperitori ai insulinei, nu puțini sunt cei care îi atribuie lui Paulescu paternitatea acesteia, inclusiv dvs. Care sunt argumentele dvs. în acest sens?

Înainte ca  grupul canadian să înceapă cercetările lor, Paulescu a publicat două lucrări în două renumite jurnale de limba franceză, în care descrie toate proprietățile (efectele metabolice) ale extractului său pancreatic, așa cum le cunoaștem și în prezent.

 

Un subiect care nu se va epuiza niciodată

 

Afirmați recent, în editorialul publicat în volumul „Diabet zaharat 2021”, editat de Viața Medicală, că istoria descoperirii insulinei este fascinantă prin modul în care a fost făcută, dar și prin destinul său. În ce fel ar fi influențat recunoașterea lui Nicolae Paulescu ca descoperitor al insulinei?

Despre descoperirea insulinei au apărut câteva zeci de volume și sute de articole. Este un subiect care nu se va epuiza niciodată, din cauza trecerii discursului din domeniul științific în domeniul politic (justificat, de altfel).

La acceptarea Premiului Nobel pentru descoperirea insulinei, Frederick Banting l-a menționat și pe Paulescu în discursul său de mulțumire. Cât valorează această mențiune vizavi de recunoașterea meritelor savantului român?

Lucrările lui Paulescu au fost citate în primul articol publicat și semnat de Banting și Best în februarie 1922. Prin această menționare  cred că dorea să prevină discutarea ulterioară a acestui episod. Banting a avut întotdeauna reacții impredictibile, unele violente, nu numai verbale, ci și fizice.

Din punctul dvs. de vedere, Premiul Nobel i se cuvenea lui Nicolae Paulescu?

Premiul Nobel din 1923 a fost cel mai criticat Premiu Nobel din toate câte s-au acordat. Întrucât premiul acesta poate fi acordat și la trei cercetători, Paulescu ar fi trebuit să fie unul dintre ei.

Să fi influențat în vreun fel opiniile sale politice în neacordarea premiului?

Nu cred că acest element era cunoscut juriului care a acordat Premiul Nobel din 1923. El este însă în prezent invocat, atunci când noi dorim să celebram valoroasele lui realizări științifice. Regretăm pamfletele lui antisemite, chiar dacă ele au fost scrise într-o perioada de turbulențe politice naționaliste.

 

Merite recunoscute post-mortem

 

În 1969, lui Paulescu i-au fost recunoscute, post-mortem, meritele în ceea ce privește descoperirea insulinei, chiar de vicepreședintele Fundației Nobel de la acea vreme. A schimbat în vreun fel lucrurile această recunoaștere?

Sunt câteva zeci de autori din numeroase țări care s-au referit și au susținut prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei, ca hormon antidiabetic. A contat mult faptul că introducerea în practică a acestei descoperiri a fost făcută la Toronto de cei patru membri ai grupului implicat în această poveste (MacLeod, Banting, Best și Collip). Dintre aceștia, Collip a obținut extractul pancreatic folosit în tratamentul primilor pacienți tratați în 1922-1923. Collip a fost cel mai rezonabil partener, spre deosebire de Best, care până la moartea lui, în 1978, a susținut că descoperirea insulinei a fost făcută de Banting și Best!

Din acel moment, Banting și Best pot fi considerați, așa cum spunea fiziologul scoțian Ian Murray, drept cercetătorii care i-au confirmat descoperirile lui Paulescu?

Scoțianul Ian Murray, din proprie inițiativă, a judecat corect cronologia evenimentelor. Corespondența ulterioară purtata cu profesorul Ion Pavel, foarte instructivă, a fost publicată de acesta în Editura Academiei în 1982. Ar merita să fie republicată în acest an.

 

Unica soluție: prevenția diabetului!

 

Cum marcați împlinirea unui secol de la descoperirea insulinei?

După cum știți, Asociația Medicala Română, organizează în perioada 1-3 septembrie conferința dedicată centenarului insulinei, la care vor participa medici din țară și din străinătate.

Care este scopul acestei manifestări?

Scopul manifestării este acela de a sublinia importanța tratamentului cu insulină în cea mai variată patologie umană, într-o perioadă în care prevalența diabetului a crescut la cote alarmante, iar predicțiile pentru viitor, sunt îngrijorătoare.

Se va finaliza cu o rezoluție?

Rezoluția o întrevăd, ca unica soluție pentru viitor: prevenția diabetului!

Ce mesaj le-ați transmite contestatarilor lui Paulescu?

Paulescu este contestat politic, nu științific. Mesajul meu este: să luăm partea bună a lui Paulescu, cea științifică, și să descurajăm naționalismele excesive, pe care fiecare popor le poate avea la un moment dat. Să fim noi mai înțelepți decât înaintașii noștri.

Etichete: N.C. Paulescu centenar insulina premiu nobel Frederick Banting hormon antidiabetic James Collip Ian Murray

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.