– Patologia urologică este tot mai frecventă în România, dar și în lume. Care sunt cele mai întâlnite afecțiuni urologice la români?
    – Pe măsură ce populația îmbătrânește, atât la noi, cât și în alte țări se constată o predominanță a patologiei oncologice. Cancerul prostatic la bărbat, cancerul de vezică urinară și cancerul renal sunt constante ale programelor operatorii zilnice, nu numai în institutele de oncologie din țară, ci și în fiecare serviciu de urologie din clinicile universitare și în spitalele județene, municipale sau în noile clinici private de urologie din România. Prin particularitățile lor de diagnostic, dar mai ales de tratament, care necesită tot mai mult aparatură de înaltă tehnicitate, echipe pluridisciplinare, antrenamente de durată în însușirea unor tehnici chirurgicale de maximă dificultate, se pare că patologia oncologică urologică tinde să devină apanajul unei noi supraspecializări a urologiei: uro-oncologia.

    – Care este gold standardul terapeutic în cancerul de prostată, de exemplu?
    – Să obții astăzi rezultate competitive în prostatectomia radicală pentru un cancer prostatic localizat presupune antrenament, experiență îndelungată în utilizarea celui mai performant instrument aflat astăzi la îndemâna chirurgului – robotul chirurgical Da Vinci, recunoscut tot mai mult ca gold standard terapeutic în cancerul prostatic localizat. Efectuarea unei enucleeri în limite de siguranță oncologică și cu timp de ischemie renală zero pentru un cancer renal presupune aceeași dotare cu robotul chirurgical
da Vinci, precum și o echipă dedicată aproape în exclusivitate patologiei oncologice urologice. Aceeași dotare tehnică facilitează efectuarea în condiții de mini-invazivitate și de maximă siguranță a unei nefrectomii radicale pentru un cancer renal cu posibilă extensie în vena cavă inferioară. Disecția venelor lombare, mobilizarea venei cave, incizia acesteia, evacuarea trombului neoplazic și cavorafia cu instrumentarul robotic mobil, articulat, de mare finețe, permit obținerea unui rezultat optim. Limfadenectomia retroperitoneală pentru cancerul testicular, o cistectomie radicală cu neovezică ileală ortotopică și cu conservare de bandelete neurovasculare, poate fi efectuată cu delicatețe și precizie, în condiții de siguranță maximă, doar cu robotul chirurgical da Vinci.

    – Este chirurgia robotică o metodă eficientă în contextul actual al sistemului românesc de sănătate?
    – Practic, chirurgia robotică este chirurgia prezentului, nu doar a viitorului. Introdusă la nivel mondial după anul 2000 (în România din anul 2009), chirurgia robotică urologică și-a dovedit pe deplin utilitatea în patologia uro-oncologică, dar și în cea a malformațiilor de tract urinar. Problema care se pune momentan nu este legată de eficiența ei, ci mai degrabă de accesibilitatea unui număr tot mai mare de pacienți care să poată beneficia de avantajele acestei chirurgii minim invazive. Din 2009, când am introdus la Spitalul Clinic Municipal din Cluj-Napoca tehnica laparoscopică asistată de robotul chirurgical da Vinci, și până în 2015, când a fost sistat programul național de implementare și dezvoltare a chirurgiei robotice, am efectuat câteva sute de operații urologice asistate robotic, cuprinzând aproape toată gama de operații care se efectuează astăzi cu acest robot chirurgical în centrele de chirurgie robotică urologică din Europa sau America. Am format o echipă dedicată chirurgiei robotice și am organizat cursuri, workshopuri și simpozioane internaționale cu live surgery de robotică în domeniul uro-oncologiei.

    – Sunt atrași tinerii medici și studenții de domeniul chirurgiei robotice?
    – Studenții din Cluj-Napoca, dar și din alte centre medicale din țară s-au arătat extrem de receptivi în a-și însuși principiile de bază în domeniul chirurgiei robotice. Chiar și-au înființat o societate științifică studențească de chirurgie robotică (SARUS), sub egida căreia au organizat traininguri și au beneficiat de cursuri opționale de robotică, cu invitați din țară și de peste hotare. În prezent, din cauza lipsei de finanțare a operațiilor robotice în sistemul de stat, operez cu robotul chirurgical da Vinci la Spitalul „Sf. Constantin” din Brașov. Sunt însă optimist și aștept momentul în care operațiile robotice să poată fi din nou efectuate la Spitalul Clinic Municipal din Cluj-Napoca și să ofer șansa tuturor rezidenților mei să-și însușească abilitățile practice în utilizarea robotului, iar studenților să le redau entuziasmul și convingerea că au șansa de a se pregăti într-un centru universitar dotat la standarde internaționale.

 

    – Apropo de laparoscopie, în ce măsură poate ea să completeze acest arsenal terapeutic în urologie?
    – Laparoscopia tridimensională standard încearcă tot mai mult să reducă din decalajul față de rezultatele obținute printr-o operație similară asistată robotic. Ea oferă o bună vizibilitate intraoperatorie, dar instrumentarul rigid și efortul echipei operatorii în efectuarea suturilor laparoscopice reduc semnificativ rezultatele oncologice și funcționale ale operațiilor uro-oncologice. Mai mult, curba de învățare în utilizarea laparoscopiei standard, fie ea 3D, este mult mai mare decât cea a chirurgiei robotice. Ar mai fi chirurgia intrarenală flexibilă, cu fibre laser, care este din ce în ce mai des utilizată în diagnosticul și tratamentul tumorilor de tract urinar superior. Enucleorezecția în bloc a tumorilor vezicale utilizând fibre laser se pare că este tot mai agreată și utilizată în diverse servicii de urologie din Europa și din țară. Însușirea tuturor acestor tehnici chirurgicale necesită timp, antrenamente de durată, echipe dedicate, dotări tehnice moderne, costisitoare. De aceea cred că uro-oncologia va deveni în curând o supraspecializare tot mai bine conturată în cadrul urologiei. Patologia non-oncologică, precum litiaza urinară, infecțiile urinare, insuficiența renală, malformațiile tractului urinar, infertilitatea masculină, disfuncțiile sexuale, necesită mijloace specifice de diagnostic și tratament, dar și echipe dedicate, de așa manieră încât astăzi este tot mai greu de întrezărit acel prototip de urolog care să stăpânească perfect toate aceste capitole de patologie.

    – Sunt probleme din domeniul urologiei care nu se pot rezolva în România?
    – Urologia românească este la ora actuală o specialitate care s-a impus la nivel european. Ne-am însușit și respectăm ghidurile de practică clinică ale Asociației europene de urologie (EAU), avem dotarea tehnică necesară, precum și profesioniști capabili să rezolve adecvat aproape orice caz din patologia urologică. Dar, deși suntem pe un drum ascendent și în tot mai multe centre de urologie din țară sunt echipe de urologi cu preocupări în domeniul urodinamicii și al incontinenței urinare, anumite cazuri mai complicate de neurourologie, care necesită și aparatură costisitoare, cred că sunt mai bine rezolvate în cele câteva centre specializate din Europa. Sau, prin raritatea și gravitatea lor, anumite cazuri severe de extrofie vezicală necesită îndrumarea copiilor cu astfel de malformații în clinici de urologie pediatrică de peste hotare.

    – Pentru stabilirea unor terapii țintite, despre care se tot vorbește, și în urologie sunt necesare teste genetice. Oferă sistemul medical românesc această posibilitate?
    – Răspunsul este: da! Dacă nu în sistemul de stat, atunci în sistemul privat se pot efectua asemenea teste genetice, pe care tot mai mulți oncologi medicali le solicită în scopul particularizării tratamentului oncologic.

    – Asociația Română de Urologie este foarte activă în țară, dar și în străinătate. Cum se implică ea, ca entitate, în pregătirea viitorilor specialiști în urologie, precum și în educația medicală continuă a personalului de specialitate aflat în activitate?
    – Asociația Română de Urologie, fiind membră a Asociației europene de urologie, nu numai că participă la congresele europene anuale ale acesteia, ci a și adoptat ghidurile de practică medicală ale EAU, pe care ulterior, în cadrul fiecărei clinici universitare, le-a implementat în curricula de pregătire a rezidenților în urologie. Pe lângă congresele anuale de urologie, sub egida ARU se organizează în țară școli de vară pentru rezidenți, iar în colaborare cu universitățile de medicină și în funcție de preocupările fiecărei catedre de urologie organizăm cursuri postuniversitare care se bucură de un real interes din partea tinerilor specialiști. Avem, de asemenea, colaborări foarte bune cu societățile științifice de pediatrie, ginecologie, oncologie și chirurgie generală. Fiind o specialitate extrem de dinamică, în care atât mijloacele de diagnostic, cât și cele de tratament sunt într-o continuă schimbare și adaptare la progresul științific, fiecare urolog este, la rândul lui, conștient de necesitatea autoperfecționării. Aceasta face ca schimburile de experiență și vizitele de perfecționare în diverse clinici promotoare ale noului în urologie să devină o practică la care apelează tot mai mulți colegi, de așa manieră încât, la ora actuală, pot spune cu convingere că Asociația Română de Urologie funcționează ca o adevărată familie.

    – Acum, la început de octombrie, la Cluj-Napoca, va avea loc cel de-al 34-lea Congres al Asociației Române de Urologie. Câte persoane vor participa și din ce specialități?
    – Pentru prima dată în perioada postdecembristă, Clujul medical este gazda unui congres național de urologie. Și poate nu întâmplător s-a ales Clujul, acum, în anul Centenarului. Și-au anunțat participarea cu lucrări sub formă de postere sau video un număr mare de colegi din toate serviciile de urologie din țară. Colegi urologi, cadre didactice, vor susține state of the art lectures pe domenii de actualitate în domeniul urologiei. Și pentru ca atractivitatea și interesul față de acest congres să fie cât mai mari, avem invitați și lectori de peste hotare, din Grecia, Italia și Israel.

    – Ce ofertă aveți pentru participanții de anul acesta?
    – Onorați de faptul că în acest an Congresul ARU se organizează la Cluj-Napoca, am găsit sprijin din partea conducerii Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” și a Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca pentru organizarea a două sesiuni de live surgery, sesiuni care în anii trecuți au fost cel mai mult apreciate de participanții la simpozioanele internaționale pe care le-am organizat. Se vor efectua operații laparoscopice 3D, de urologi de peste hotare (o cistectomie radicală cu neovezică ileală ortotopică – Piotr Chlosta din Polonia, o nefrectomie parțială – Andrei Nadu din Israel și o nefrectomie radicală – Holman Endre din Ungaria), dar și de doi distinși elevi de-ai mei (o prostatectomie radicală va fi efectuată de Nicolae Crișan, respectiv o nefrectomie parțială de Bogdan Petruț). În alte două sesiuni de semi-live surgery, alți elevi de-ai mei – Andrei Boc, Vitalie Gherman și Florentin Dobrotă – vor prezenta diverse tehnici de chirurgie robotică pentru cancer de prostată și cancer renal realizate pe pacienți operați la Spitalul „Sf. Constantin” din Brașov. La aceste sesiuni de live și semi-live surgery vor participa și urologi din țările central-europene (Austria, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Croația, Slovenia) și din Republica Moldova, urologi care în ziua următoare ne onorează cu prezența la Congresul central-european de urologie, care se va desfășura în continuarea celui național. Va fi o săptămână de foc pentru urologia clujeană, pe care sperăm să o putem gestiona corespunzător.