Medicina de familie reprezintă temelia unui sistem de sănătate complet și corect, fiind principala ramură cu scop profilactic. Medicului de familie îi revine rolul de a comunica direct, de a consilia și a supraveghea încontinuu pacientul în situațiile care impun acest lucru. Dr. Sorin Marian Bratoveanu ne-a explicat care sunt problemele pe care le întâmpină în calitate de medic de familie și care ar fi soluțiile din punctul său de vedere.

    – Ce v-a atras la această specialitate, medicina de familie?
    – Practic, medicina de familie este o sinteză a mai multor specialități. Ca medic de familie ai ocazia să ai în față un pacient satisfăcut, tratându-l de conjunctivită, pneumonie, infecție urinară. În mod sigur nu am fost atras niciodată de chirurgie.

    – Dacă ar fi să alegeți acum din nou o profesie, care ar fi aceea?
    – Aș deveni medic! Și aș mai face o specialitate.

    – Care este rolul medicului de familie în sistemul de sănătate actual din România?
    – Medicul de familie reprezintă prima interfață dintre pacient și sistemul medical. Exceptând situațiile de urgență, când pacientul merge la unitatea de primiri urgențe, în toate celelalte situații acesta apelează la medicul de familie, noi fiind primii care intrăm în contact cu suferințele și nevoile
pacientului.

    – Puteți să ne descrieți cum arată o zi din viața unui medic de familie?
    – De regulă, ajunge la cabinet și are pregătit de asistentă registrul de consultații. Presupunem că funcționează internetul și sistemul informatic unic integrat (SIUI). În aceste condiții, încep consultațiile. Iar aici sunt diverse de rezolvat: discuții cu pacienții, adeverințe, scutiri și fișe medicale, certificate de căsătorie sau de deces.

    – Ați menționat problemele cu sistemul informatic (SIUI).
    – Da, se întâmplă uneori să funcționeze deficitar, iar începând cu luna mai au fost câteva probleme, sistemul de rețete electronice nefiind funcțional. Deseori nu se citesc cardurile sau nu pot fi expediate rețetele electronice în sistemul SIUI, dar ne-am obișnuit. Pe de altă parte, atât se poate, atât avem.

 

    – Care credeți că este cea mai mare problemă pe care o întâmpină medicii în țara noastră?
– Din câte știu eu, ieftinirea medicamentelor a condus cumva la lipsa lor. Producătorii nu le mai consideră rentabile și atunci sunt dificil de găsit. Și aici vorbim de moldamină sau citostatice. Pe de altă parte, sistemul informatic nu este întotdeauna pe măsura așteptărilor noastre și încă ne confruntăm cu
birocrația.

– Cum vă descurcați cu hățișul birocratic?
    – Pe lângă raportările lunare la Casa de sănătate, sunt raportările pentru vaccin, statistici lunare, semestriale și anuale care presupun o mulțime de registre de consultații. Toate acestea costă timp. Dar ești forțat de împrejurări să le rezolvi pe toate. Pacienții te solicită, Casa de asigurări te solicită, alte instituții, de asemenea, și atunci trebuie să fii capabil și să te adaptezi condițiilor de lucru. Trebuie să fii calm și să răspunzi adecvat acestor solicitări, altfel ajungi la burnout.

    – De regulă, pacientul român se adresează mai degrabă camerelor de gardă din spitale. La medicul de familie când ajunge?
    – Într-adevăr, pacientul apelează la camerele de gardă. Dar asta se întâmplă când medicul de familie fie este liber, fie afecțiunea este de competența urgențelor. Sunt cazuri când pacientul ajunge la endocrinolog spre exemplu. După examinare se descoperă că acesta suferă și de alte afecțiuni și atunci este îndrumat spre cabinetul medicului de familie să fie tratat acolo sau să obțină o trimitere către specialist.

    – Care sunt cele mai des întâlnite afecțiuni?
    – Dacă vorbim despre copii, cel mai adesea aceștia se prezintă la cabinet cu infecții respiratorii atât pe timp de iarnă, cât și în sezonul cald. În cazul adulților, cea mai frecventă afecțiune este hipertensiunea. Apoi vorbim despre angina pectorală, indigestii, gastrite, afecțiuni reumatice sau conjunctivite, otite etc. De asemenea, afecțiunile dermatologice sunt destul de frecvent întâlnite.

    – Faceți prevenție? În ce măsură sunt decontate aceste servicii?
    – Având în vedere că pacientul ajunge în cabinet atunci când problema este instalată deja, ca medic încerc pe cât posibil să îl sfătuiesc cum să procedeze în funcție de afecțiunea sa. Spre exemplu, dacă un pacient prezintă sindrom dispeptic, atunci trebuie să îl fac să conștientizeze importanța respectării unui regim alimentar și încerc să fac o educație sanitară. Eu lucrez în mediul rural. Oamenii din aceste zone au un consum ridicat de alcool și cazuri de intoxicații etanolice. Le explic pacienților că este important să reducă sau să sisteze consumul de alcool. În ceea ce privește decontarea, noi raportăm consultațiile anuale preventive sau biletele de trimitere de tip preventiv, fiind decontate proporțional cu numărul acestora.

    – Cât de importantă este comunicarea dintre medicul specialist, medicul de familie și pacient?
    – Indiferent de specialitatea medicului, comunicarea este fundamentală. Pacientul trebuie să înțeleagă diagnosticul, tratamentul, de ce este important să fie aderent medicației și care este regimul alimentar adecvat. Este foarte important ca medicul specialist, pacientul și medicul de familie să știe să comunice. Din păcate, din ce am observat, medicii specialiști nu au foarte mult timp la dispoziție pentru a-i explica pacientului situația, astfel că pacientul ajunge la noi foarte nedumerit și revoltat chiar. Acest lucru se întâmplă pentru că, de cele mai multe ori, pacientul nu îndrăznește să întrebe ce nu a înțeles. În final, sarcina de a remedia situația, de a-i oferi explicații pacientului, ne revine nouă, medicilor de familie.

    – De ce credeți că se întâmplă acest lucru?
    – Medicilor le lipsește timpul. De asemenea, sunt presați atât de pacienți, cât și de birocrație. Așa apar epuizarea și problemele de comunicare, iar noi, medicii de familie, trebuie să umplem golul creat. Pacientul reprezintă legătura dintre medicul specialist și medicul de familie. Comunicarea eficientă depinde foarte mult de pacient. Prin urmare, pentru a gestiona cât mai bine situația, le transmitem pacienților să solicite de la medicul din spital sau din policlinică toate detaliile, cum ar fi data următorului control.

    – Din punctul de vedere al vârstei, putem vorbi de o categorie de pacienți care sunt mai conștiincioși în ceea ce privește vizita la medicul de familie?
    – În general, pacienții care au peste 40 de ani sunt mai conștiincioși. Respectă sfaturile, medicația. Dacă vorbim de tineri, aceștia apelează frecvent la internet sau la farmaciști.

    – Cum ar trebui să gestioneze medicul cazurile în care pacienții se tratează singuri?
    – De cele mai multe ori, omul nu are răbdare, până la momentul consultației merge la farmacie. O mare problemă pe care o identific sunt farmaciștii. Aceștia urmăresc doar scopul comercializării medicamentelor. Omul merge la farmacie și spune că ar vrea ceva pentru răceală, pentru guturai etc., iar farmacistul îi recomandă imediat medicamente fără să solicite rețeta. Sunt și farmaciști care îi îndrumă către medicul de familie, însă acest lucru se întâmplă rar. E greu de gestionat această situație.

    – Aveți timp să participați la cursuri de formare profesională?
    – Întotdeauna aleg să particip la simpozioane sau altfel de evenimente, astfel că reușesc să fiu la curent cu noutățile.

    – Aleg studenții mediciniști medicina de familie?
    – Este o opțiune pentru ei. Studenții preferă chirurgia sau alte specialități. De cele mai multe ori, medicina de familie este ultima opțiune sau singura rămasă.

    – Ce sfaturi aveți pentru aceștia?
    – Să se înarmeze cu multă răbdare și să nu își creeze așteptări mari. Așteptările realiste și optimismul „vaccinează” cumva omul împotriva dezamăgirilor. Îi sfătuiesc să fie versatili și să știe să comunice, este un aspect foarte important.

    – De ce credeți că pleacă medicii din România? Dumneavoastră de ce ați ales să rămâneți?
    – Aspectele financiare înclină cel mai mult balanța. Mulți tineri vin foarte entuziasmați, sperând să construiască o carieră de succes care să reflecte și un venit mare. Pe de altă parte, medicii își creează anumite așteptări din partea pacienților și din partea sistemului. Probabil că toate aceste lucruri se regăsesc mai ușor în străinătate în comparație cu România. În ultimii zece ani, am primit foarte multe propuneri de a activa ca medic de familie în Franța. Oferta era atractivă, într-adevăr. Dar consider că acest aspect ține de alegerile pe care vrei să le faci.

    – Ce  soluții există pentru problemele medicinei de familie în România?
    – Este dificil de găsit o soluție. Consider că nu trebuie mers pe idealism, ci să facem mult mai bine ceea ce este în prezent. Repet, aspirațiile perfecționiste conduc spre crearea unor așteptări foarte mari, implicit dezamăgiri. Trebuie să fim realiști.