Newsflash
Interviuri

Voluntariat în sprijinul comunității

de Dan Dumitru MIHALACHE - ian. 6 2023
Voluntariat în sprijinul comunității

Născut la Oradea și școlit la Cluj-Napoca, Dan Popa, în vârstă de 53 de ani, s-a dedicat „încetul cu încetul”, cum îi place să spună, afacerilor... „mediului privat non-medical”.

Primele afaceri, spune acesta, le-a început în anii ’90 în Cluj. În 2003 s-a mutat în București, pentru a urma un master în domeniul publicităţii – administra deja o mică agenţie de producţie publicitară. „Din 2003 am înfiinţat, cu colegi de la masterat, o firmă nouă de comunicare medicală, în mod special pentru companiile farmaceutice”, explică Dan Popa. A lucrat pe zona de diabet, cardiologie, oncologie.

Dan Popa

Unul dintre proiectele cu care se mândrește este campania „Mulţumesc, doctore!”, iniţiată în 2010 pentru o companie farma. „Acest concept a avut foarte multă încărcătură emoţională. Concret, atunci când promovam un medicament pentru, să zicem, durere, mobilitate, ofeream unor persoane cu dizabilităţi, în numele doctorilor, dar sponsorizat de respectiva companie farma, un scaun cu rotile, un cadru de deplasare etc.”

În anii următori firma și-a diversificat activităţile, începând să deruleze acţiuni de testare a oamenilor de pe stradă, cu ocazia unor manifestări medicale – congrese, simpozioane etc. – în proximitatea locului unde se desfășurau acestea.

„Nu o să uit niciodată un congres de diabet organizat la Sibiu, la un hotel din centru, cum în piaţa de lângă acel hotel aveam un cort de 6 m pe 6 m în care pe timpul zilei făceam testări rapide de glicemie. În cazul în care valorile erau depășite, se făcea și analiza suplimentară, hemoglobina glicozilată.” Sau, altădată, la Pitești, a făcut același lucru pe o ploaie cu furtună, tot într-un cort.

Așa a apărut nevoia de o incintă care să respecte atât condiţiile de igienă, cât și un confort pentru personalul medical și persoana investigată. Și-a achiziţionat, în acest sens, trei caravane, „pe care le-am amenajat noi prin forţe proprii, la diverse ateliere, cu suprafaţă antistatică, cu instalaţie de încălzire, toaletă, apă, cu absolut tot ceea ce este nevoie ca să corespundă din punct de vedere sanitar”.

Cu aceste caravane a participat la mai multe campanii de screening în România, finanţate din fonduri naţionale sau internaţionale. A organizat și acţiuni sociale, cum ar fi campania din Ineleţ, Caraș-Severin, născută în urma reportajelor „Izolaţi în România” care aduc în atenţie comunităţile izolate din România.

Izolati in Ro

Astfel, împreună cu echipa medicală condusă de prof. dr. Dorel Săndesc, șeful Clinicii Anestezie Terapie Intensivă a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timișoara, a organizat o caravană medicală prin care 88 de oameni din Ineleţ au beneficiat de o evaluare complexă a stării lor de sănătate. „Am donat medicamente, materiale sanitare și o tabletă care le va permite conectarea prin Skype cu medicii din Clinica ATI a Spitalului Judeţean Timișoara”, scria atunci, pe o reţea socială, profesorul
Dorel Săndesc.

Băneasa, s-auzim de bine!

În această perioadă, Dan Popa are în pregătire un alt proiect al cărui nume este, de fapt, un mesaj compus din întrebarea „Băneasa, ești bine?” și răspunsul „Să auzim de bine!”. În avanpremieră, l-am rugat să ne prezinte câte ceva din ceea ce urmărește prin această nouă iniţiativă, care are o componentă puternic socială.

De ce tocmai Băneasa?

Pentru că acolo locuiesc eu. Pentru că, deși există o lume, pot să zic, pestriţă și acolo – sunt oameni nou-veniţi, dar sunt și neaoșii de Băneasa, sunt clase de sus și clase de jos –, Băneasa este totuși un cartier tradiţional al Bucureștiului, spre deosebire de cartierele nou-nouţe. A se vedea Corbeanca, Pipera, unde sunt preponderent locuitori noi.

Pot spune că aici, în Băneasa, încă există genul acela de comunitate în care oamenilor le păsa unul de celălalt. Lucrul acesta trebuie să dăinuie în micile comunităţi, așa cum este și Băneasa cu cele trei artere principale ale sale: Ion Ionescu de la Brad, Constantin Dobrogeanu-Gherea și Gârlei. Am gândit acest proiect pentru că dorim să aflăm, în primul rând, care este starea primară de sănătate a locuitorilor din Băneasa.

Are legătură această iniţiativă cu vreuna din activităţile dv.?

Cumva, are. În luna iulie a anului trecut, de Ziua Mondială a Hepatitei, am instalat două caravane în București – una la Obor și una la Unirii –, unde am testat populaţia pentru hepatita B și hepatita C. Acţiunea a fost organizată cu ajutorul prof. dr. Liana Gheorghe și al Societăţii Române de Gastroenterologie.

Salveaza vieți

Rezultatul nu a fost unul plăcut – a ieșit o prevalenţă de 5%. Așa că m-am gândit să fac ceva prin care să mă asigur că, în arealul în care locuiesc, vecinii mei sunt bine. Pentru că, dacă vecinul meu este bine, implicit sunt și eu bine.

Caravana va fi pe strada Gârlei

Și cum veţi face să vă asiguraţi de acest lucru?

Discutând despre asta cu mai multe persoane, am reușit să creionăm, cu sprijinul Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria, un proiect prin care, la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an, pe durata unui weekend, să le facem locuitorilor din Băneasa câteva investigaţii simple: măsurarea tensiunii arteriale, a glicemiei – în cazul în care valorile glicemice sunt ridicate, facem și o hemoglobină glicozilată –, un test pentru hepatita B și unul pentru hepatita C. 

Practic, ceva ce orice cetăţean, ca să nu mai vorbim de persoanele în vârstă, ar trebui să facă periodic: să-și facă analize medicale.

Și cum veţi proceda?

Vom monta o caravană pe strada Gârlei, acolo unde se află și sediul Fundaţiei Regina Maria.

Cu o săptămână înainte vom anunţa, pe de-o parte, prin distribuirea unor flyere cu ajutorul unor tineri din comunitatea noastră și, pe de altă parte, practic principala modalitate de comunicare, prin asumarea aducerii unui vecin sau a unei persoane în vârstă să-și facă analizele.

Ne vom folosi și de grupul nostru de WhatsApp, în care suntem înscriși cam 300 de locuitori din Băneasa, jumătate dintre ei fiind destul de activi.

Este suficient un weekend pentru a-i investiga pe toţi?

Din păcate, nu vom putea investiga întreaga Băneasă într-un weekend, pentru că, pe de-o parte, fondurile sunt limitate, iar, pe de altă parte, ne vom lovi și de reticenţa oamenilor în a se testa. Vor fi și voci care vor zice: „Păi bine, domnule, vin eu să mă testezi tu? Eu sunt sănătos”. Sau, „sigur îmi găsesc ei ceva”.

După ce oamenii vor fi testaţi, ce se întâmplă cu rezultatele?

Rezultatele vor urma pașii necesari, în sensul că persoana investigată va primi un document de la noi cu care va merge la medicul de familie sau la medicul de altă specialitate, care va decide cine, ce și cum. Noi în caravană nu vom avea decât un medic coordonator.

Satisfacţia de a face bine

După ce persoana investigată pleacă de la dumneavoastră, mai faceţi ceva pentru ea?

În mod normal, nu, dar prin acţiunile pe care le vom face ulterior – pentru că nu dorim să ne limităm la aceste testări – vom urmări în dinamică ceea ce se întâmplă cu subiecţii investigaţi.

În plus, din această acţiune rezultă și un tablou cu niște indicatori – număr de persoane investigate, vârstă medie, principalele boli găsite, câţi au fost depistaţi cu probleme, câţi fără ș.a.m.d. –, iar la următoarea acţiune, pentru că nu ne oprim la aceasta, vom putea face comparaţii.

Pe de altă parte, în cazul în care printre persoanele în vârstă sunt și unele care nu au aparţinători, noi, comunitatea noastră, le vom urmări în continuare pașii până vor intra pe tratament și chiar după aceea.

Pe lângă faptul că veţi avea o evidenţă cu privire la sănătatea oamenilor din comunitatea dv., această campanie are și alt scop?

Da. Încercăm să dăm un exemplu administraţiilor locale în ceea ce privește grija faţă de cetăţenii pe care îi păstoresc.

De asemenea, poate fi și un mesaj din Băneasa către alte comunităţi că și cu eforturi minime se pot face lucruri măreţe. Dar, de fapt, cum spuneam, ceea ce ne interesează în primul rând este ceea ce am exprimat și în sloganul acestei campanii: vrem să știm că suntem bine.

Apropo de eforturi, cu ce bani faceţi această acţiune?

Bani proprii. Ne mai ajută niște companii farma, care ne pun la dispoziţie anumite teste și echipamente. Până la urmă, dacă tot vorbim despre eforturi, nimic nu se compară cu satisfacţia pe care mi-o oferă munca de voluntariat pentru a face bine. Când faci ceva cu plăcere, nu poate fi
comparat cu ceva ce faci pe factură.

Citiți și: Douăzeci de procente care pot schimba destine

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe