Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Zonele gri ale medicinii clinice

     Medicii trebuie să studieze permanent, pentru că medicina este un domeniu în care cele mai noi rezultate ale cercetării schimbă adesea perspectiva practicii clinice. În plus, fiecare medic trebuie să aibă o viziune de ansamblu asupra bolnavilor pe care îi tratează, ținând cont de implicațiile interdisciplinare ale patologiei bolnavului. Congresul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ București, ce va avea loc între 2 și 4 iunie la București, își propune să prezinte cele mai recente noutăți din toate domeniile medicale. Medici clinicieni, chirurgi, cercetători sau studenți vor avea ocazia să afle ce s-a schimbat în medicină chiar de la specialiști de peste hotare. Am vorbit cu prof. dr. Dragoș Vinereanu, prorector pentru cercetare științifică și viitor președinte al Societății Române de Cardiologie, despre cele mai importante aspecte ale congresului din acest an.

 
 

Un congres pentru toți

 

     – Cui se adresează Congresul UMF?
     Congresul se adresează în principal medicilor de diferite specialități, tinerilor specialiști sau în curs de pregătire, medicilor de familie care se lovesc de patologia interdisciplinară și, nu în ultimul rând, studenților, în principal celor din anii clinici, care au început să înțeleagă ce înseamnă medicina clinică. Pentru aceștia din urmă, un astfel de congres este important pentru că le oferă ocazia de a studia și a observa ce se întâmplă și care sunt noutățile în medicina clinică actuală, deschizându-le chiar posibilități de cercetare, dacă vor să se îndrepte spre această zonă.

 

     – Din ce domenii vor fi noutățile prezentate la congres?
     Din toate domeniile. Este un congres cu o tematică largă. Ceea ce ne-am propus este ca toate sesiunile să fie interdisciplinare, așa cum veți vedea și în programul congresului. Ele au fost gândite din start astfel încât mai multe specialități să își facă programul în comun. Vrem să atingem acele „zone gri“ ale medicinii clinice, în care există mai puțină informație, atât pentru diagnostic, cât și pentru tratament, și unde este bine să avem cât mai multe discuții.

 

     – Ce noutăți vor prezenta invitații din străinătate?
     Invitații care vor veni din străinătate sunt personalități marcante ale medicinii europene și americane. Un profesor din Statele Unite va prezenta aspecte interesante privind noi posibilități terapeutice și noi direcții în industria medicamentului. Apoi, un profesor de biofizică va prezenta noi posibilități de bioinginerie în patologia oftalmologică și în imagistica oftalmologică. Va fi prezent și vicepreședintele Societății europene de cardiologie, care este și redactor-șef al unuia dintre jurnalele din grupul European Heart Journal. El va prezenta aspecte interesante privind tratamentul actual al cardiopatiei ischemice și noi abordări diagnostice și terapeutice în cardiopatia ischemică. Sunt, de asemenea, doi urologi, ambii de mare prestigiu la nivel european, care vor discuta interacțiunea între patologia urologică și cea de chirurgie generală, dar și alte probleme de patologie renală. În final, vom avea un invitat foarte interesant din medicina non-clinică, și anume din istoria medicinii: însuși președintele Societății europene de istorie a medicinii ne va prezenta aspecte ale dezvoltării istorice a medicinii în lume.

 

Noi terapii în cardiopatia ischemică

 

     – Ce se va prezenta nou în cardiologie?
     Se va insista în special pe partea terapeutică în cardiopatia ischemică. Vom afla care sunt medicamentele noi care emerg în acest moment în cardiopatia ischemică, în afară de nitrați, betablocante și blocante de canale de calciu, pe care le folosim de ani de zile și care sunt în toate ghidurile. Vom discuta despre rolul acestor noi terapii în cardiopatia ischemică, cea mai frecventă boală cardiovasculară în acest moment.

 

     – Există și o sesiune dedicată comunicării între medic și pacient. Cât de important este acest aspect în practica clinică?
     Este esențială. Acesta a fost și motivul pentru care ne-am dorit să avem această sesiune. De altfel, așa cum o să vedeți, în programul congresului există și sesiuni mai puțin legate de medicina clinică, care vizează aspecte generale ale medicinii în acest moment. În afară de sesiunea de comunicare între medic și pacient, vor fi și două sesiuni despre cercetarea în medicină și modul în care trebuie să se desfășoare aceasta, dar și sesiuni de istoria medicinii. Încercăm să aducem la lumină, pe lângă noutățile din medicina clinică, și aceste zone care sunt undeva la graniță și care de multe ori sunt uitate, deși sunt esențiale pentru formarea unui medic tânăr.

 

Comunicarea medic–pacient

 

     – Trebuie îmbunătățită comunicarea între medic și pacient?
     Absolut. Din proprie experiență, pot spune că este extrem de important să stai de vorbă cu pacientul. Faptul că în multe specialități avem acces la tehnologie, atât pentru diagnostic, cât și pentru tratament, ne face să uităm uneori să vorbim cu pacientul. Totuși, trebuie să ne reamintim că, de cele mai multe ori, pacientul ne spune singur diagnosticul. Profesorul Leonida Gherasim ne învăța tocmai acest lucru și ne spunea: „Nu uitați să stați de vorbă cu pacientul. El vă va orienta spre diagnostic și veți ști mai bine ce metode diagnostice și terapeutice să utilizați“. Este esențială această comunicare cu pacientul pentru diagnostic. În al doilea rând, până la urmă, noi nu suntem mașini care pun diagnostice și stabilesc tratamente, ci tot oameni. Modul cum comunicăm cu alți oameni, felul empatic în care o facem, instrumentele psihologice pe care le aplicăm în momentul în care comunicăm o veste sau un diagnostic ori discutăm o anumită posibilitate terapeutică cu pacientul sunt foarte importante. Merită să învățăm să facem aceste lucruri. Nu doar să le intuim, ci să le învățăm de la specialiștii care au scris cărți pe această temă.

 

     – Se pot exersa aceste calități sau sunt înnăscute?
     Orice se poate învăța, chiar dacă talentul stă în spatele practicii. Unii au talent să facă acest lucru și o fac mai bine decât alții, dar și cei care nu au talent pot învăța. Sunt niște principii fundamentale pe care trebuie să le știm și să le aplicăm. De aceea organizăm această sesiune.

 

Opt sute de articole pe an

 

     – Există cercetare în România?
     Există. Din fericire, cercetarea medicală este în continuă dezvoltare în România și este din ce în ce mai bine susținută prin proiecte naționale și internaționale. Numărul de publicații în domeniul medical la nivel național începe să crească. La UMF „Carol Davila“, în ultimii patru ani, am avut o dublare a numărului de articole în reviste de impact. Anul acesta, am publicat între 750 și 800 de articole în numele universității, în reviste cu factor de impact, precum New England Journal of Medicine, BMJ sau Lancet.
 
     – În ce măsură vor fi și prezentările de la congres rodul cercetării românești?
     În general, cei care vor prezenta la congres vor să prezinte și câteva din cercetările proprii. La ora actuală, un lector bun este unul care face cunoscute cercetările personale, prezentând nu doar datele pe care le-a sintetizat din literatură, ci și o parte din experiența personală, profesională și de cercetare. La congres vom avea sesiuni dedicate cercetării științifice. Vor fi și cinci sesiuni în care oameni tineri, sub 35 de ani, vor intra în competiție pentru obținerea unor premii pentru cercetările lor. În fiecare din aceste sesiuni se vor prezenta câte șase lucrări, în fața unui juriu format din trei specialiști. Se va acorda un premiu în fiecare sesiune, pentru a stimula cercetarea medicală și a încuraja oamenii tineri să comunice rezultatele pe care le-au obținut. De altfel, la acest congres avem un record și în ceea ce privește numărul de lucrări trimise, 370. Rata de acceptare a fost destul de bună, în jur de 85%.

 

     – Cum poate fi îmbunătățită cercetarea în România?
     Finanțare și motivare. Acestea sunt cele două condiții esențiale pentru a îmbunătăți cercetarea. Finanțarea se poate face prin programe naționale sau internaționale. Accesul la programele internaționale este destul de dificil, dar există mai multe linii de programe naționale pe care le putem accesa în prezent. În ceea ce privește motivarea, este cam dificil în rândul medicilor. Aceștia, spre deosebire de fizicieni sau matematicieni, pe lângă cercetare, trebuie să aibă grijă și de pacienți. Ca atare, ei lucrează în cea mai mare parte a timpului în spitale sau în unitățile private și abia apoi fac cercetare. Iar un medic nu poate trăi numai din cercetare, pentru că, din punct de vedere profesional, este mai presus de toate medic, abia apoi cercetător. Motivarea prin acordarea unor granturi suficient de mari și printr-o legislație permisivă în ceea ce privește finanțarea este extrem de importantă.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.