Inaugurăm, în acest număr, o nouă rubrică: Fototeca medicinii româneşti. Vom prezenta în acest spaţiu portrete de arhivă ale medicilor, imagini de la diverse evenimente, instantanee de familie, fotografii ilustrând aspecte istorice.Titularul rubricii, dr. Richard Constantinescu, s-a oprit pentru început asupra personalităţii lui Grigore T. Popa.

"> Gr. T. Popa şi familia regală - Viața Medicală
Istoria Medicinei

Gr. T. Popa şi familia regală

de Dr. Richard CONSTANTINESCU - oct. 31 2013
Gr. T. Popa şi familia regală

Inaugurăm, în acest număr, o nouă rubrică: Fototeca medicinii româneşti. Vom prezenta în acest spaţiu portrete de arhivă ale medicilor, imagini de la diverse evenimente, instantanee de familie, fotografii ilustrând aspecte istorice.Titularul rubricii, dr. Richard Constantinescu, s-a oprit pentru început asupra personalităţii lui Grigore T. Popa.

    Profesorul de anatomie Grigore T. Popa, proaspăt membru corespondent al Academiei Române, este ales de Universitatea Mihăileană din Iaşi să participe la serbarea centenarului Universităţii din Londra, în vara anului 1936. Gr. T. Popa, între 1935 şi 1936, fusese invitat la Universitatea din Cambridge ca demonstrator şi research fellow pentru cursurile de vară.
   Anatomistul român se alătura celor peste şaptezeci de mandatari ai universităţilor din întreaga lume ce aduceau adrese de felicitare rectorului universităţii londoneze. În cele şase zile de ceremonii, a asistat la un „spectacol măreţ care a însemnat o lecţie mare, dar şi un prilej de adâncă melancolie“ (Gr. T. Popa, „Centenarul Universităţii din Londra: 1836–1936“, în „Însemnări ieşene“ nr. 15–16, 15 aug. 1936). I-a cunoscut pe H. G. Wells, William Bragg, Max Planck şi chiar pe patriarhul României, Miron Cristea, prezent în Anglia la invitaţia arhiepiscopului de Canterbury, primatul Bisericii Anglicane. Dar, pentru Gr. T. Popa, impresionantă a fost revederea reginei Maria, „o regină de origine engleză, care nu văzuse încă faimoasa şcoală care durează de la 1284. Venise în plimbare de o zi. În tovărăşia fiicei sale, s-a plimbat o jumătate de zi prin grădinile colegiilor, mergând pe jos de-a lungul potecilor şi vizitând încăperile, cu o bucurie de începătoare a vieţii. Era obosită şi se vedea asta şi pe faţă şi în mers. Dar păstrase întreaga bună dispoziţie, care o făcea să privească cu interes memoriile lui Pepys, vitraliile din King’s College Chapel sau manuscrisele lui Tennyson. Era veselă şi păşea mândră şi încântată pe gazonul curţilor interioare:
   – How lovely this velvety English grass!…
   La Magdalene College, într-o cameră veche de cinci secole, s-a servit o masă simplă ca pentru colegieni, rectorul fiind de faţă (vicepreşedintele Wilson). Totul s-a desfăşurat simplu, fără pretenţii şi fără protocol. S-au povestit întâmplări, s-au făcut aprecieri şi s-au trecut câteva clipe frumos. Cu un automobil, nedeosebit de alte mii de automobile, regina a plecat şi liniştiţii locuitori din Cambridge au aflat a doua zi că vestita Queen Marie s-a plimbat o jumătate de zi prin oraşul lor, „umblând pe jos ca orice muritoare“.
   Pentru elevul Grigore, prima întâlnire cu familia regală, într-un amfiteatru de şcoală secundară, a produs „o uluire care scoate pe om din sineşi“. Regele Carol „răspândind demnitatea pretutindeni“ i-a atras privirea de n-o mai putea mişca din loc. Dar, din suită, „s-a distins un surâs sublim pornit de pe o faţă de o frumuseţe rară: principesa Maria. Figura aceea veselă care a surâs copiilor, contrastând peGen. Nicolae Rădescu (prim-ministru), M.S. Regele Mihai I, Simion Stoilow (rectorul Universităţii Bucureşti), Gr. T. Popa (decanul Facultăţii de Medicină Bucureşti) neaşteptate cu împrejurimea rigidă, a descărcat emoţia noastră, uşurând sufletele şi fixând în simpatia generală un chip gingaş“. În 1917, aflat la Oneşti, cu batalionul în repaus, într-o atmosferă de nesiguranţă, boală, foamete, tânărul medic i-a auzit pe cei din jur: „a venit regina Maria. A intrat prin toate barăcile exantematicilor, s-a interesat de rufăria oştenilor şi a schimbat câte o vorbă cu mai fiecare soldat întâlnit în cale. Într-o magazie de scânduri, pe mese improvizate, rămase cu lemnul gol, ofiţerii au luat masa cu regina. Buna dispoziţie revenise. Totul era sărăcăcios şi din lipsă, dar nădejdea sclipea din ochii tuturor. Nu s-au ţinut toasturi, nu s-a făcut vorbărie…“ (Gr. T. Popa, „Regina Maria“, în „Însemnări ieşene“ nr. 8, 1 aug. 1938).
   Fotografia alăturată surprinde sfiala şi tresărirea „fiului unor foarte mici răzeşi“ în faţa suveranului. Este poate singura imagine în care îl putem vedea pe profesorul Popa vulnerabil, prin poziţia pe care o are, modul în care îşi ţine pălăria, cuprins de o anume emoţie. La 15 ianuarie 1945, când se afla, alături de regele Mihai, la deschiderea anului universitar, ceea ce transmitea Gr. T. Popa, aflat tot lângă suveran, era îngrijorare, preocupare în faţa „reapariţiei dictaturii şi a simplismului“ în România.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Fotografiile pe care le vom prezenta în această rubrică sunt naraţiuni. Realitate, prezenţă şi trecut. Portrete ale medicilor (de atelier sau publicistice), evenimente, instantanee de familie, fotografii biomedicale ce ilustrează aspectele sociale, culturale şi istorice ale medicinii. Textele ce vor însoţi fotografiile nu vor fi explicaţii, ci întăriri ale imaginilor. Fotografia este consimţirea unei trăiri, transferă realitatea vremii în prezent, eternizează clipa şi are o voce care ne transmite că ceea ce privim a existat cândva, a fost real. Ne introduce într-o atmosferă, ne vorbeşte despre un anumit personaj, despre forţa şi emoţia sa, despre un grup şi relaţia unei persoane în raport cu grupul, evocă personajele secundare şi relaţiile lor. Privitorul poate lectura imaginea în diverse moduri: în funcţie de spaţiu, încadrare, localizarea fotografiei în contextul său istoric şi cultural, ori de hainele sau atitudinea personajelor portretizate. Dincolo de puterea imaginară şi de funcţia lor comunicativă, aceste fotografii reprezintă documente care vor fi elemente constitutive ale unei viitoare fototeci a medicinii româneşti.

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe