După urcarea pe tronul Principatelor Unite, Carol I a continuat
eforturile lui Alexandru Ioan Cuza de a fonda un sistem național de decorații.
Prima medalie oficială a fost „Pro Virtute Militari“ a lui Cuza, instituită în
1860 și acordată abia în 1866 supraviețuitorilor luptei din Dealul Spirii. În
1872, Carol a fondat și el două medalii militare.
România nu avea însă o distincție pentru merite civile și
domnitorul a instituit una în februarie 1876. Medalia Bene Merenti a
fost inspirată de o decorație similară a Casei princiare de Hohenzollern, care
exista din 1857. Avea două clase și se acorda pentru merite în domeniul
artelor, științelor, industriei, agriculturii etc. Printre persoanele decorate
s-au numărat și medici. Multe medalii au fost acordate în nume propriu, fără
brevet sau cu publicarea unui decret.
Primele exemplare erau din argint, cu diametrul de 40 mm și nu
aveau panglică. Ele au fost distribuite de domnitor înainte de 1876, ca un
cadou personal. Prima versiune oficială din 1876 avea două clase. Clasa I, cu
diametrul de 30 mm, era confecționată din aur sau argint aurit, iar clasa a
doua era din argint și avea aceeași dimensiune. Panglica avea 30 mm lățime și
era din moar vișiniu, cu dungi argintii de 2 mm pe margini.
Aversul medaliilor a evoluat în timp. Toate versiunile au în
centru portretul lui Carol I, dar există cel puțin cinci variante diferite ale
acestuia. Cele mai vechi medalii îl reprezintă pe tânărul prinț cu favoriți și
fără barbă. Ulterior, acesta apare cu barbă de lungime variabilă și cu o
fizionomie schimbată datorită vârstei. Portretul este înconjurat de o legendă
care se schimbă și ea în timp; cea mai veche variantă este Carolus Primus
Princips Romanum, ulterior Carolus I Princeps Romaniae, iar după
1881 versiunea finală Carolus I Rex Romaniae. Reversul este comun și
conține textul Bene Merenti înconjurat de o cunună de lauri. Se crede că
primele medalii au fost produse în atelierul lui Paul Telge din Berlin,
ulterior și la Monetăria Națională din București.
Medalia „Bene Merenti“ a fost acordată rar, pentru merite
culturale și științifice (inclusiv medicilor), până la desființarea ei de către
Carol al II-lea, în 1931.
