Newsflash
Istoria Medicinei

Medici şi farmacişti deputaţi

de Dr. Richard CONSTANTINESCU - ian. 22 2015
Medici şi farmacişti deputaţi
   Volumul „1895-99. Deputaţii noştri. Biografii şi portrete“ (Bucureşti, Editura Librăriei Carol Müller, MDCCXCVI), de George D. Nicolescu şi Albert Hermely, a reprezentat o premieră în peisajul editorial românesc din epocă. Autorii au considerat-o ca pe „o cărticică folositoare, şi prin formatul şi ieftinătatea lui, la îndemâna fiecărui alegător“. Cartea a apărut cu oarece probleme: lipsesc imagini ale unor deputaţi ce au refuzat să trimită date; un tipograf-editor a încercat să saboteze şi să discrediteze demersul iniţiatorilor etc. Clişeele ce reprezentau chipurile deputaţilor români au fost executate la Viena, iar tiparul, „în unul din cele mai bune stabilimente tipografice din Capitală, al ziarului Epoca“.
   În prefaţa cărţii, realizatorii acesteia scriu că „la noi, trebue de recunoscut, parlamentul nu s-a bucurat, încă de la înfiinţare, de un mare prestigiu şi, din nenorocire, acest sentiment de a nu-i da vreo importanţă persistă şi astăzi în toate stratele societăţei“. De aceea, şi prin acest volum, susţineau autorii, trebuie „să se scoată la iveală rolul covârşitor ce are parlamentul în mecanismul unui stat modern şi, mai ales, în statul nostru“, iar „făcând cunoscută vieaţa publică a deputaţilor, credem că se oferă o garanţie de modul cum ei îşi vor îndeplini mandatul ce alegătorii le-au încredinţat şi se exprimă o dorinţă legitimă, că parlamentul trebuie să fie o adunare în care nu pot intra decât aceia cu merite personale sau dobândite în conlucrarea pentru ridicarea patriei“.
   Din lista deputaţilor îi prezentăm pe cei care proveneau din zona medico-farmaceutică şi ştiinţifică.

   Leon C. Cosmovici (1857–1921), în perioada 1874–1881 a studiat Facultatea de Medicină şi cea de Ştiinţe Naturale a Universităţii din Paris. Chemat la Iaşi, i se încredinţează Catedra de zoologie şi botanică medicală a Facultăţii de Medicină din Iaşi. Este considerat fondator al învăţământului de fiziologie animală din România. Autor a numeroase studii şi cărţi. Proprietar în judeţul Botoşani. Nepotul său, George Enescu (fiul Mariei Cosmovici, soră), auzindu-l improvizând la pian, a afirmat: „Dacă unchiul ar fi învăţat compoziţia, era printre cei mai mari“. Era partizan al ideii că „destinele ţărei să fie conduse de tineretul liberal-democrat şi că diferitele ramuri administrative să se încredinţeze la specialişti“. În anul 1906, într-o broşură pe care a publicat-o, scria: „La pace se va ajunge prin cultură, educaţie şi luptă pe teren intelectual“. A fost ales prima oară, în alegerile generale din noiembrie 1895, cu 1.091 de voturi şi a reprezentant Partidul Naţional Liberal. În Bucureşti locuia pe str. Polonă nr. 228.

 

   Leon Sculy Logothetides (1853–1912), prezentat în „Viaţa medicală“ (nr. 48, 28 noiembrie 2014), a reprezentat, în Camera Deputaţilor, Partidul Naţional Liberal. 

 
 
 
 
 
 
   Nicolae Popescu (născut la 25 feb. 1847, la Ploieşti) a studiat medicina la Paris, unde a obţinut titlul de doctor în medicină. În capitala Franţei, ca student medicinist, a luat parte la războiul franco-prusac (1870–1871) şi „a făcut asediul Parisului şi Comuna“. A fost medic primar al Spitalului din Râmnicu Sărat şi a semnat un număr însemnat de articole şi studii cu caracter ştiinţific şi medical. A reprezentant, în Cameră, Partidul Naţional Liberal, fiind ales prima oară în anul 1888. În noiembrie 1895 a primit 174 de voturi şi a fost reales. 
 
 
 
 

   Vasile D. Vasiliu (născut în 1853, la Vaslui), licenţiat în farmacie şi proprietar al unei farmacii în Botoşani. A fost preşedinte al „Camerei de Comerciu“, Circumscripţia Botoşani şi consilier comunal. S-a înrolat în politică în anul 1882, ca membru al Partidului Naţional Liberal şi a fost ales prima oară ca deputat cu 366 de voturi. În Bucureşti locuia la Hotelul English.

 
 
 
 
 

   Alexandru N. Vitzu (23 noiembrie 1852 – 25 decembrie 1902). A urmat Facultatea de Ştiinţe şi cea de Medicină de la Paris (1877–1882). A înfiinţat Institutul de Fiziologie din Bucureşti (str. Enei), „primul institut experimental din ţară, după modelul celor din Franţa, în care sunt făcute cercetări de fiziologie, incluzând şi numeroase subiecte de endocrinologie experimentală“ (cf. prof. dr. Octavian Buda). A reprezentant Partidul Naţional Liberal. Prof. Vitzu, la discutarea legii învăţământului, a propus un amendament ce a beneficiat de votul colegilor, „prin care se garanta, în mod mai eficace, judecata membrilor corpului academic“.

 
 
 

Ştefan S. Filipescu (născut în 1856, la Drăgăşani), a început studiul medicinii, însă n-a finalizat-o. A participat „la toată campania dusă în localitate contra guvernului conservator şi a fost implicat în tulburările ce s-au produs în Drăgăşani cu ocasiunea alegerilor comunale – Septembrie 1894“. A fost ales să reprezinte liberalii, în noiembrie 1895, cu 330 de voturi. 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe