Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Istoria Medicinei

Nicolae Ceauşescu, Ion Iliescu şi cauza medicinii comuniste

Viața Medicală
Dr. Richard CONSTANTINESCU joi, 12 decembrie 2013

La un secol de la înfiinţare, la final de an 1979, Institutul de Medicină şi Farmacie Iaşi era decorat de Nicolae Ceauşescu. Prilej tocmai bun de evocare a unor activişti politici, care, prin diverse manevre, îşi făcuseră loc în structurile partidului-stat. Mai mult aflăm de la dr. Richard Constantinescu, în Fototeca medicinii româneşti.

   În ziua de 8 decembrie a anului 1979, la sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, profesorul Gheorghe Scripcaru, rectorul de atunci al Institutului de Medicină şi Farmacie Iaşi, însoţit de conf. dr. Nicolae Cozma, secretarul comitetului de partid al institutului, s-au prezentat în faţa preşedintelui republicii, Nicolae Ceauşescu. I-au înmânat un mesaj, o plachetă comemorativă şi un album, cu prilejul împlinirii unui secol de la înfiinţarea IMF Iaşi. La acest moment au participat şi tovarăşii Ilie Verdeţ, Constantin Dăscălescu, Dumitru Popescu, Suzana Gâdea, Ilie Rădulescu şi Eugen Proca (acesta din urmă, ministru al sănătăţii).
   Prin decret prezidenţial, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a conferit Ordinul „Meritul Ştiinţific“ clasa I Institutului de Medicină şi Farmacie din Iaşi. La acea întâlnire, Ceauşescu a ţinut să sublinieze rolul jucat de doi „activişti politici şi de stat progresişti“, profesorii Constantin Parhon şi Vasile Răşcanu, care „au făcut totul pentru dezvoltarea României pe calea socialistă – şi, desigur – în condiţiile vechiului regim, şi-au adus contribuţia la lupta împotriva dominaţiei burghezo-moşiereşti şi străine“. Cadrelor didactice şi studenţilor, le-a adresat „îndemnul de a urma acest exemplu, de a deveni buni revoluţionari, patrioţi, pentru a-şi servi în orice împrejurări patria, cauza socialismului“.
   Unul din profesorii care se doreau model pentru studenţi, Vasile Mârza, se lăuda că tipărise manifeste şi materiale de propagandă pentru Partidul Comunist şi scria în revista „Cronica“ (nr. 71 din 8 oct. 1971): „Veneau tovarăşi, îmi aduceau materialele, le multiplicam, le trăgeam la geştetner, pe urmă le predam studentului de atunci Octav Costăchel. Mi se trimiteau ziare de partid în limba franceză, neIon Iliescu la inaugurarea noii clădiri a IMF Iaşi adunam la mine sau la tov. Niculi şi le traduceam. Când am fost în străinătate, am procurat şi am adus cărţi progresiste (...) folosite în munca de educaţie politică. (...) Trebuia multă ingeniozitate şi mult spirit de sacrificiu“. Acesta, care „militase pentru orientarea Moldovei spre Moscova“ (cf. Ion Căciuleanu, Slujire, Ed. PIM, 2005), după trecerea în eternitate a profesorului Gr. T. Popa, chiar dacă îi datora acestuia formarea sa, a considerat că e mai profitabil să oculteze trecutul ce-l lega de mentorul său, atât public, cât şi prin necitarea numelui acestuia în lucrările ştiinţifice.
   Înainte de centenarul IMF şi de vizita conducerii acestuia la Bucureşti, Ion Iliescu, prim-secretar al PCR la Iaşi, inaugurase şi vizitase noua clădire a Institutului de Medicină şi Farmacie. Aceasta fusese construită pentru studenţii farmacişti şi stomatologi, având 26 de săli de lucrări practice, 32 de laboratoare de cercetare destinate cadrelor didactice, 25 de laboratoare pentru studenţi şi o aulă de festivităţi – „C. I. Parhon“ – cu 300 de locuri. În presa vremii se consemna faptul că „baza materială a Institutului, care asigură în condiţii optime procesul de instruire a studenţilor, s-a dezvoltat vertiginos în anii construcţiei socialismului“. Datorită „grijii partidului şi statului, preocupărilor factorilor de conducere ai Institutului“, s-au dat în folosinţă numeroase spaţii de învăţământ.
    Unii din cei pomeniţi mai sus au adus şi susţinut dictatura, simplismul şi tirania fişei secrete, un sistem care a întreţinut violenţa individuală prin lovitura pe la spate, prin spionaj şi curse perfide (Gr. T. Popa). Dacă, în perioada instalării regimului comunist, trecutul strivea pe cei ce-şi făceau loc în noile structuri, unul din mecanismele antielitei fiind distrugerea valorilor interbelice, astăzi, remanenţele Ion Iliescu şi Gheorghe Scripcaru vizitând un laborator al Facultăţii de Farmacieactive ale antielitei procedează într-un fel similar, făcând tot ce le stă în putinţă pentru a şterge urmele memoriei marilor personalităţi ale medicinii româneşti. Despre această categorie de personaje, Gr. T. Popa, patron spiritual al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi, ar fi spus că sunt capabili de a „merge cu fierul roşu până la celulele nervoase, pentru a frige ideile şi scoarţa cerebrală, mai înainte ca ele să fi germinat“.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.