Newsflash
Istoria Medicinei

Scriitori faimoși care au fost medici

de Dr. Laura Davidescu - dec. 24 2021
Scriitori faimoși  care au fost medici

Doctorii sunt renumiţi pentru scrisul lor ilizibil – dacă nu credeţi, întrebaţi-i pe farmaciști –, însă există o categorie aparte, care s-a făcut cunoscută prin scris. Nu de reţete, ci de literatură.

Foarte multă lume a auzit de personajul Sherlock Holmes al lui Sir Arthur Conan Doyle, a văzut la teatru „Pescărușul” lui Cehov sau a urmărit cu sufletul la gură seria filmelor „Jurassic Park” – ecranizările romanelor scrise de Michael Crichton –, ca să nu dăm decât câteva exemple. Dar foarte puţină lume știe un alt numitor comun al scriitorilor menţionaţi – toţi au urmat studii de medicină, iar unii dintre ei au și practicat ca medici.

1. François Rabelais (1494–1553)
Născut într-o familie bună, având un tată avocat, François merge la o școală franciscană, apoi devine membru al ordinului benedictin, din 1524. Avid de cunoaștere, se îndreaptă spre domeniul medical și își obţine diploma de doctor la Universitatea din Montpellier.

01-francois rabelais

În 1532 lucra ca medic la Spitalul din Lyon. În această perioadă începe să scrie numeroase lucrări literare, inclusiv „Pantagruel”, pe care le semnează cu pseudonimul-anagramă Alcofribas Nasier, pentru a evita cenzura la Sorbona. Cu această farsă, Rabelais îl face pe gigantul
Pantagruel eroul operei sale.

2. Johann Christoph Friedrich Schiller (1759-1805)
Considerat unul dintre clasicii poeziei germane, Schiller s-a născut în familia unui felcer, în sudul Germaniei. La 14 ani, este înrolat în Academia Militară, instituţie cazonă unde se va forma spiritul rebel al viitorului poet și dramaturg.

02_friedrich schiller

După opt ani începe studiul medicinei, devenind în 1780 medicul militar al unui regiment din Württemberg. În 1781 publică drama „Hoţii”, jucată cu succes un an mai târziu la teatrul din Mannheim, fapt ce i-a deschis drumul spre celebritate ca scriitor.

3. Sir Arthur Conan Doyle (1859-1930)

03_Conan_doyle

În timp ce studia medicina la Edinburgh, Doyle a lucrat și pentru Joseph Bell, un pionier al știinţelor criminalistice, faimos pentru abilitatea sa de a deduce ocupaţia diverselor persoane și cele mai recente activităţi ale acestora doar pe baza observaţiei atente. Vă sună cunoscut? Da! Doctorul Bell a fost sursa de inspiraţie pentru personajul care avea să-i aducă celebritatea lui Doyle – Sherlock Holmes.

4. Anton Cehov (1860–1904)

04_Anton_Chekhov_with_bow-tie_sepia_image

Cu toate că a cunoscut de foarte tânăr succesul ca dramaturg („Pescărușul”, „Unchiul Vania”) și ca autor de proză scurtă, Cehov a continuat să practice sporadic și medicina, pe care o absolvise în 1884. A făcut acest lucru deoarece avea nevoie de bani ca să-și întreţină părinţii și fraţii.

5. Arthur Schnitzler (1862-1931)
Fiul unui medic laringolog evreu, Johann Schnitzler, și căsătorit cu fiica unui medic vienez, Arthur Schnitzler s-a născut în capitala Imperiului Austro-Ungar și a urmat studiile de medicină la Universitatea din Viena.

05_Arthur_Schnitzler_(um_1878)

Își obţine titlul de doctor în medicină în 1885 și profesează la Spitalul General din Viena (AKH), apoi la o policlinică al cărei director era tatăl său, dar abandonează medicina pentru a se dedica scrisului.

Operele sale (piese de teatru, romane, nuvele) au fost adesea controversate din cauza descrierii sexualităţii (a fost catalogat chiar ca pornograf), dar și pentru poziţia sa fermă împotriva
antisemitismului.

6. Somerset Maugham (1874-1965)
Cu toate că s-a instruit ca medic, succesul primului său roman, scris în perioada în care era student, l-a determinat pe Maugham să renunţe la profesia medicală în favoarea literaturii.

06-William Somerset Maugham

În ciuda unor recenzii proaste, acel prim roman din 1915, cu titlul „Of Human Bondage” (tradus în română cu titlul „Robie”), continuă să se reediteze și nu a lipsit nicio clipă de pe rafturile librăriilor americane.

7. Mihail Bulgakov (1881-1940)
Ucraineanul cunoscut în special pentru romanul-capodoperă „Maestrul și Margareta” a făcut medicina la Kiev, iar după absolvire a practicat pe front, în timpul Primului Război Mondial, apoi într-o comună de lângă Kiev. Peste un deceniu de la terminarea războiului va publica „Însemnările unui tânăr medic”, în care evocă această perioadă.

07-Mikhail Bulgakov

Încă din studenţie s-a căsătorit cu Tatiana Nikolaevna Lappa. Era dependent de morfină, dar, cu ajutorul soţiei, a reușit să învingă adicţia. În 1920 a renunţat la cariera de medic și s-a dedicat scrisului.

8. Michael Crichton (1942-2008)

08-Michael Crichton

Autor de romane-thriller bine cunoscute, precum „Jurrasic Park” sau „Germenul Andromeda”, Crichton a început să publice opere de ficţiune în perioada în care era student la Harvard Medical School. După ce și-a terminat studiile, a decis să lase medicina deoparte și să se dedice integral scrisului.

9. Robin Cook (1940)
Cu o primă specializare în medicină nautică și de scufundări și o a doua în oftalmologie, obţinută la Harvard, Robin Cook este considerat întemeietorul genului thriller medical, cu titluri de impact, precum „Coma”, „Febra” sau „Epidemia”.

09_Robin_Cook

Multe dintre cărţile sale s-au transformat în filme și seriale, cum ar fi, de exemplu, „Coma” (regizat de nimeni altul decât colegul de profesie Michael Crichton). În august va apărea următoarea sa carte, intitulată „Viral”.

10. Khaled Hosseini (1965)
Cetăţean american de origine afgană, Hosseini a absolvit facultatea de medicină și a profesat ca medic internist în California, o ocupaţie pe care, într-un interviu, o compara cu „o căsătorie aranjată”.

10_Khaled Hosseini Author-Photo-Credit-to-UNHCR-Brian-Sokol

A publicat trei romane a căror acţiune se întâmplă în mare parte în Afganistan, devenite bestsellere absolute, cu peste 100 de săptămâni în ierarhia celor mai bine vândute cărţi din lume. După succesul primului roman, „Vânătorii de zmeie”, din 2003, a decis să își încheie cariera de medic și să devină scriitor.

Citiți și: Doamnele neurochirurgiei românești

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe