Newsflash
Istoria Medicinei

Un medic indianist

de Dr. Richard CONSTANTINESCU - oct. 30 2014
Un medic indianist
   În 1914, se publica, în limba română, în tălmăcirea Margaretei Miller-Vergi, volumul de poezii „Grădinarul“ al laureatului Nobel pentru literatură din anul precedent, Rabindranath Tagore. I. Constantinescu-Delabaia – traducătorul cărţii „Mama şi copilul“ (Ed. Eminescu, 1921) –, Nichifor Crainic, Al. Philippide, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Petru Comarnescu, Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Henriette Yvone Stahl, Zoe D. Buşulenga şi medicii Sergiu Al-George şi Petre Burnea s-au ocupat de introducerea, în spaţiul cultural al limbii române, a „sufletului Bengalului şi profetului Indiei moderne“, prin traduceri, exegeze sau conferinţe.
Născut în Bucureşti, la 18 iulie 1880, Petre Burnea a făcut studii liceale la Turnu-Severin şi a revenit în Capitală pentru a urma Facultatea de Medicină. Teza de absolvire, „Despre Palignosa“, studiu psiho-clinic al tulburărilor recunoaşterii, a fost apreciată de comisie cu „magna cum laude“. Tânărul medic a plecat în străinătate, unde, timp de patru ani, a trăit în atmosfera spitalelor de psihiatrie europene, cu precădere în cele din München şi Berlin, urmărind cu interes şi admiraţie prelegerile profesorilor Theodor Ziehen (1862–1950) şi Emil Kraepelin (1856–1926), care l-au marcat şi pe care avea să-i aducă în discuţie cu orice prilej de-a lungul vieţii sale. Preocupat de cultură, dr. Burnea a frecventat teatrele germane, i-a cunoscut pe interpreţii personajelor lui Henrik Ibsen, August Strindberg, Oscar Wilde, l-a fascinat Faust, s-a preocupat de evoluţia muzicii moderne şi a picturii acelor vremuri, formaţiei medicale adăugându-i-se şi o solidă temelie culturală.
La revenirea în ţară, dr. Petre Burnea a fost remarcat şi repede promovat în clinicile de psihiatrie din Capitală, medic, dar şi asistent universitar. Interesul şi lucrările publicate în sfera asistenţei sociale au condus la numirea sa ca medic şef al Asociaţiunii patronale a Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, director al Muzeului Social şi medic al Casei Centrale a Meseriilor.
Biroul său era descris, de cei care l-au cunoscut, ca semănând cu un muzeu. Pereţii erau acoperiţi de tablourile personalităţilor pe care dr. Burnea le admira – Wilhelm Wundt, Henri Bergson, Lassa F. L. Oppenheim, Nicolae Vaschide – şi de opere de artă, unele purtând chiar semnătura sa.
„Graţie inteligenţei sale vii, el era tentat de chestiuni mari, spiritul său, în veşnică frământare, ataca continuu alte probleme ale sfinxului ce este sufletul omenesc. (…) În momente de recreaţiune şi de reculegere sufletească sau de nemulţumiri pe care, ca suflet cinstit şi curat, le resimţea de multe ori în faţa vreunui caz de imperfecţiune a artei medicale, dr. Burnea caută refugiu în studii de psihologie sau de filosofie. Se pasionase de filosofia budistă, iar pentru operele literare, filosofice nepieritoare ale lui Rabindranath Tagore, avea o nesfârşită admiraţie“ (Dr. Birman Bera, Spitalul, 1921). Dr. Petre Burnea îi spunea dr. Bera: „Sunt imense frumuseţi în operele lui Tagore şi trebuie neapărat citite. Am convingerea că este prea puţin cunoscut la noi. Am de gând să ţin o conferinţă la Fundaţia Carol despre Tagore şi filosofia lui, pentru a-l face mai cunoscut publicului bucureştean“. Acest proiect, ca şi multe altele, nu a mai fost adus la viaţă, pentru că existenţa sa pământească a fost întreruptă în 1921.
S-a preocupat de misterele inteligenţei normale şi patologice, a ţinut conferinţe, a pictat, dar a şi scris literatură. O piesă, inspirată din legenda Meşterului Manole, urma să-i fie pusă în scenă şi, aşa cum nota o cronică a vremii, „ar fi văzut cu suces lumina rampei, dacă soarta nu l-ar fi răpit, şi cu el nu ar fi zdrobit atâtea proiecte frumoase“.
În scurta sa carieră devenise psihiatru cunoscut, cu bună reputaţie, presa şi colegii considerându-l „o inteligenţă vie, suflet bun şi nobil, personalitate complexă şi nobil membru“ al lumii medicale. 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe