Profesorul Florinel Bădulescu a adus în discuţie incidenţa cancerului bronhopulmonar. Cu 2,21 milioane de cazuri noi în fiecare an, dar și cu 1,8 milioane de decese anual la nivel mondial,cancerul bronhopulmonar rămâne o boală malignă heterogenă, determinată de o diversitate de mutaţii genetice. Noua paradigmă oferă soluţii prin medicina personalizată și  medicina de precizie.

        Trecând de la general la particular, prof. dr. Carmen-Monica Pop a subliniat provocările pe care le aduce această boală pentru pneumologia românească. În fiecare an, în România sunt diag­nosticate peste 11.000 de cazuri noi, majoritatea în stadiul 4 (cel mai avansat). Și tot în România, cancerul pulmonar se situează pe primul loc ca număr de cazuri diagnosticate și ca număr de decese. 

        Un rol important în prevenirea cancerului bronhopulmonar îl are screeningul, iar despre acest subiect a vorbit prof. dr. Gabriela Jimboreanu. Ea a amintit rolul investigaţiei imagistice în diagnosticul, stadializarea și monitorizarea cancerului bronhopulmonar. Avantajele investigaţiei imagistice se regăsesc în detectarea bolii în faze incipiente, scăderea mortalităţii cu 20%, descoperirea altor riscuri semnificative etc.

Rolul alimentaţiei în cancerul colorectal

        Despre screeningul cancerului colorectal (CCR) a vorbit prof. dr. Marcel Tanţău. Între altele, el a arătat că un comportament alimentar dezastruos ne-a adus în faţa escaladării numărului de cazuri de CCR. 

        La risc mediu se află pacienţii cu boală inflamatorie intestinală, în discuţie intrând istoricul medical al familiei în ceea ce privește CCR, dar și istoricul personal, inclusiv prezenţa polipilor adenomatoși. Screeningul pune accent pe infrastructură, pe calitatea personalului medical, pe felul în care pacienţii sunt pregătiţi pentru investigaţii sau operaţii. În același timp, profesorul Tanţău a atras atenţia că fără un program de screening pentru cancerul colorectal, România rămâne într-o improvizaţie continuă. 

        Un subiect interesant a fost și cel propus de prof. dr. Zeno Spârchez, despre tratamentul modern al cancerului hepatic. Vorbim despre o tumoră complexă, în care trebuie să se ţină cont de markerii tumorali, de funcţia hepatică, de decizia luată de chirurg-anatomopatolog, de intervenţia prin ablaţie, în cazul leziunilor sub 3 cm. În stadiile incipiente pacienţii pot fi operaţi prin metoda TARE (radioembolizare) sau TACE (chemoembolizare).