O
controversă începută în lumea sportului de Colin Kaepernick, jucător de fotbal
american pentru o echipă din San Francisco, care a refuzat să se ridice la
intonarea imnului național, crește rapid și stârnește reacții de mare
intensitate, atât în rândul adepților, cât și în rândul acelora care se opun
acestei forme de protest.
Kaepernick
este o vedetă cu mulți admiratori și gestul lui, izolat când a fost exprimat
prima dată, la 20 august a.c., a fost apoi urmat de alții. În ultimele
săptămâni, jucători de la alte cluburi de fotbal profesionist, apoi de la
echipe școlare și, mai nou, de la echipa națională feminină de fotbal european
au rămas așezați, sau au pus un genunchi la pământ, când s-a intonat imnul, în
timp ce toți ceilalți sportivi, antrenorii, arbitrii, precum și întreg publicul
au onorat momentul stând în picioare, nemișcați și în tăcere, cu mâna dreaptă
la piept, în dreptul inimii.
Tradiția
de a cânta imnul la startul competițiilor sportive a fost introdusă în Statele
Unite în anii celui de al doilea război mondial, când cei adunați pe stadioane
au primit cu bucurie să-și exprime sprijinul pentru trupele americane plecate
la mari distanțe și care înfruntau pericolele marii conflagrații.
La
cele mai multe competiții, steagul american este adus de o gardă militară și
fanfara, sau un solist vocal, cântă prima strofă a cântecului „Star-spangled
banner“.
Imnul
american are și o poveste, deloc obișnuită. El a început să circule în anul
1814, când avocatul și poetul amator Francis Scott Key a compus un poem
închinat eroismului celor din Fortul McHenry, de la intrarea în portul
Baltimore, care au apărat orașul de flota engleză. Poemul se intitula „Defence
of Fort MʼHenry“și el a fost pus pe muzică, folosindu-se un mult mai
vechi cântec englez, compus de John Stafford Smith drept imn al unui club
londonez. Clubul se numea Societatea Anacreontică și cântecullui
Stafford Smith a fost cunoscut sub numele de „imnul anacreontic“. Abia
în anul 1970 s-a descoperit originea cântecului, care devenise imnul național
al Statelor Unite printr-un act al congresului din 1936.
Colin
Kaepernick și-a motivat gestul spunând că nu se va ridica pentru a onora
steagul unei țări care-i oprimă pe negri și pe alți oameni de culoare. A
adăugat că respectă armata și militarii, dar a ales să facă acest gest fiindcă,
fiind o celebritate, „el are o voce și vrea să exprime nemulțumirea celor care
nu au o voce“.
Nu
este prima dată când sportivi americani de marcă aleg o formă de protest
nonverbal ca să critice țara lor. La Jocurile Olimpice din Mexic, din anul
1968, pe podiumul de premiere, atleții Tommie Smith și John Carlos au ridicat
brațul cu mâna înmănușată, ca simbol al organizației Puterea Neagră (Black
Power), una dintre organizațiile care promova obținerea de drepturi
civile pentru afro-americani prin mijloace violente. Alte forme de protest
împotriva statului american au cuprins distrugerea publică a drapelului (ars,
murdărit, maculat cu urină sau fecale), vandalizarea monumentelor, distrugerea
publică a pașapoartelor și incendierea automobilelor poliției.
Politicienii
au încercat în mod repetat să obțină un amendament constituțional care să
legifereze pedepsirea celor care distrug și insultă simbolurile naționale și
mai multe proiecte de lege au fost votate în congres, dar au fost toate anulate
de Curtea Supremă, ca fiind neconstituționale și în contradicție cu primul
amendament.Acesta garantează exprimarea
liberă de orice fel, chiar a unor opinii greșite, sau chiar dacă exprimările
sunt făcute într-un mod jignitor, imoral sau insultător, ceea ce va permite
întotdeauna unor acte ca ale sportivilor să se repete. Textul primului
amendament al constituției americane este: „Nimănui nu i se vor anula sau
limita drepturile civile de a avea o anumită religie sau de a se ruga într-un
anumit fel, nici nu se va stabili o religie națională, nici drepturile de
conștiință egale și depline nu vor fi, în niciun fel și sub nici un pretext
anulate. Poporul nu trebuie privat sau limitat de dreptul de a vorbi, scrie sau
publica credințele sale și libertatea presei, una dintre marile cuceriri ale
libertății, trebuie să rămână inviolabilă. De asemenea, poporul nu trebuie să
fie împiedicat de a se asocia pașnic și de a se consulta pentru binele comun;
nici de a se adresa legislaturii, prin cereri sau proteste, pentru a i se
corecta nedreptățile“.
Fundașul Colin Kaepernick refuzând să se ridice pentru intonarea imnului Sursa: LA Times
Cu
toate avantajele de necontestat ale dreptului la libera exprimare, 47% din
cetățenii americani cred că, dincolo de anumite limite, exprimarea care
jignește sau afectează un număr mare de oameni ar trebui restrânsă. Aceasta ar
include și protestele politice lipsite de respect pentru simbolurile naționale,
în orice formă. Prin comparație, legislația română în acest subiect, îmi apare
superioară și preferabilă: „Orice manifestare care exprimă dispreț față de
simbolurile României (steag, ziua națională, imn, stemă) se va pedepsi cu
închisoare de la 6 luni la 3 ani“ (Codul Penal Art. 236).
Abonează-te la Viața Medicală!
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
