Odată
cu publicarea în Monitorul Oficial, la 3 iulie 2013, a Legii nr. 215 privind
respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea
unor acte normative din domeniul cercetării, finanţarea Academiei de Ştiinţe
Medicale a revenit la bugetul Ministerului Sănătăţii, ceea ce a permis nu doar
reluarea plăţii îndemnizaţiilor pentru membrii titulari, ci şi un reviriment
psihologic al percepţiei rolului pe care trebuie să îl joace Academia de Ştiinţe
Medicale şi al relaţiei cu Ministerul Sănătăţii. Succesul eforturilor depuse de
conducerea AŞM, pentru asigurarea finanţării bugetare, s-a reflectat inclusiv
prin numărul mare de participanţi la adunarea generală AŞM, desfăşurată la 21
noiembrie a.c., la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.
În
cuvântul de deschidere, prof. dr. Irinel Popescu, preşedintele AŞM, a enumerat
principalele obiective ale forului pe care îl conduce. Astfel, Academia de Ştiinţe
Medicale trebuie să constituie un instrument de lucru al Ministerului Sănătăţii
în stabilirea strategiilor de stat ale politicii de sănătate şi în coordonarea
activităţii de cercetare ştiinţifică la nivel naţional, dar să rămână şi for de
consacrare a personalităţilor vieţii medicale. Pe lângă acestea, preşedintele AŞM
consideră prioritare strângerea legăturilor cu alte academii de medicină din
toată lumea (o prioritate specială fiind acordată relaţiei cu Academia Naţională
de Medicină din Franţa), elaborarea enciclopediei AŞM, dar şi finalizarea acţiunii
privind funcţionalitatea Comisiei Naţionale de Etică.
Raportul
de activitate prezentat de prof. dr. Mircea Ifrim, secretarul general al AŞM, a
făcut referire la organizarea comisiilor de specialitate ale AŞM, la platforma
de cercetare şi cele 65 de centre ale AŞM, la reuniunile organizate de sau sub
egida forului academic, la debutul activităţii editurii AŞM, la colaborarea cu
CMR şi MS.
Votul
adunării generale a aprobat apoi integral listele cu propuneri pregătite de
cele şase filiale (Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Tg. Mureş şi Timişoara)
pentru alegerea de noi membri. Au fost aleşi cinci noi membri titulari (prof.
dr. Aurel Andercou, prof. dr. Dan Barbu, prof. dr. Mircea Ciurea, prof. dr.
Horia-Traian Dumitriu, dr. Virgil Răzeşu), 35 de membri corespondenţi (îi
amintim aici, selectiv, pe prof. dr. Leonard Azamfirei, prof. dr. Radu Badea,
conf. dr. Corin Badiu, prof. dr. Ovidiu Băjenaru, prof. dr. Mircea Beuran,
prof. dr. Emanoil Ceauşu, prof. dr. Nicolae Cernea, prof. dr. Dan L. Dumitraşcu,
prof. dr. Norina Forna, prof. dr. Petrişor Geavlete, prof. dr. Teodor Horvath,
prof. dr. Alexandru Irimie, prof. dr. Florin Mihălţan, prof. dr. Gheorghe
Peltecu, conf. dr. Bogdan A. Popescu, prof. dr. Adrian Săftoiu, prof. dr. Călin
Scripcaru, prof. dr. Ion Sporea, prof. dr. Cristian Vlădescu, prof. dr. Mihai
Voiculescu) şi 24 de membri de onoare (printre care prof. dr. Monica
Acalovschi, prof. dr. Horaţiu Boloşiu, prof. dr. Ştefania Kory-Calomfirescu,
prof. dr. Constantin Crăciun, prof. dr. Nicolae Miu, prof. dr. Evelina Moraru,
prof. dr. Ştefan Ilie Neagu, prof. dr. Dan Olteanu, prof. dr. Corneliu Sabetay,
dr. Tudor Udriştoiu, prof. dr. Dumitru Zdrenghea, prof. dr. Ioana Zosin). Prof.
dr. Florian Popa a făcut o observaţie judicioasă, exprimându-şi nedumerirea
privind propunerea, în categoria membrilor de onoare, a mai multor profesionişti
încă în activitate, întrucât locul lor ar fi fost mai potrivit pe lista
membrilor corespondenţi. Şi aceasta mai ales în contextul în care comisia de sănătate
din Senatul României (din care face parte şi fostul rector al UMF „Carol
Davila“) a votat pentru posibilitatea ca profesorii universitari şi medicii
primari cu doctorat să poată fi şefi de secţie până la vârsta de 70 de ani (faţă
de 65 de ani, cum este în prezent).
După
alegerea de noi membri, în adunarea generală a Academiei de Ştiinţe Medicale
s-au decernat premiile pentru lucrări de specialitate pentru perioada
2011–2012. Asupra celor 20 de tratate şi monografii înscrise în competiţie, s-a
cerut opinia experţilor din domeniile respective, obiectivitatea selecţiei
fiind garantată de juriul condus de prof. dr. Eduard Apetrei, vicepreşedinte AŞM.
Premiul „Ştefan Milcu“ a fost acordat monografiei „Molecular Pathology of Pituitary Adenomas“ (autori: dr. Cristiana
Tănase, dr. Irina Ogrezeanu, conf. dr. Corin Badiu; Elsevier, 2011).
„Cateterismul cardiac pentru clinician“ (autori: dr. Dan Deleanu, prof. dr.
Carmen Ginghină; Editura Medicală Antaeus, 2012) a câştigat premiul „Constantin
C. Iliescu“, iar Premiul „Ion Pavel“ i-a revenit tratatului „Inflammatory Bowel Disease“ (sub redacţia
prof. dr. John K. Triantafillidis şi prof. dr. Carol Stanciu; Technogramma,
Atena, 2012). Pe lângă premiile principale, la această ediţie s-au acordat şi
două menţiuni, sub forma unor premii de excelenţă, pentru lucrările
„Endocrinologie clinică“ (autor: prof. dr. Constantin Dumitrache) şi „Coronary stent restenosis“ (autori:
prof. dr. Ion Ţintoiu, prof. dr. Jeffrey J. Popma, prof. dr. Jang-Ho Bae, prof.
dr. Alain Rivard, prof. dr. Alfredo Galassi, dr. Gabriel Cristian).
Pe
lângă premiile AŞM, a fost anunţată instituirea unui premiu anual, de o mie de
dolari, acordat de Brain Networking Foundation, Inc. din Jericho, New York
(director: prof. dr. Peter Manu), pentru a promova, încuraja şi răsplăti
colaborarea ştiinţifică dintre cercetători din România şi colegii lor din SUA.
Anul acesta, premiul a fost acordat unei echipe de la Institutul Clinic Fundeni
(prof. dr. Irinel Popescu, dr. Simona Dima, dr. Sorin Alexandrescu), pentru două
lucrări publicate recent în revista Nature
Genetics.
În fine,
membrii AŞM au votat propunerea făcută de secretarul general, ca pentru
colaborarea cu fosta securitate şi plagiat să se propună sancţiunea maximă –
excluderea din AŞM.
