Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Acizii grași polinesaturați și bolile cardiovasculare: studiile pozitive

Viața Medicală
Dr. Nicoleta-Monica FOTEA joi, 6 aprilie 2017
     Acizii grași polinesaturați (PUFAs) ω3 și ω6 sunt adesea recomandați pacienților cu patologii cardiace pentru rolul lor pleiotrop asupra sistemului cardiovascular, reducând riscul de infarct miocardic, moarte subită cardiacă, boală cardiacă ischemică sau insuficiență cardiacă. American Heart Association (AHA) recomandă reducerea consumului de grăsimi la mai puțin de 30% din rația zilnică de calorii și creșterea aportului de ω6-PUFAs la 5–10% din totalul caloric.
     Una dintre cele mai importante surse alimentare de acizi grași cu lanț lung înalt nesaturați este reprezentată de ω3-PUFAs. În dietă, aceștia sunt acizii alfa-linolenic (ALA, 18:3, ω3), stearidonic (SDA, 18:4, ω3), eicosapentaenoic (EPA, 20:5, ω3), docosapentaenoic (DPA, 22:5, ω3) și docosahexaenoic (DHA, 22:6, ω3). Sursa majoră de ω6-PUFAs este acidul linoleic (LA, 18:2, ω6). ALA și LA sunt acizi grași esențiali, ce nu pot fi sintetizați de novo în corpul uman, necesari pentru buna funcționare a organismului, aceștia fiind precursori pentru ω3- și ω6-PUFAs.
     Interesul pentru PUFAs a apărut începând cu 1970, când au fost publicate primele studii epidemiologice pe o populație de inuiți din Groenlanda ce arătau o incidență scăzută a infarctului de miocard comparativ cu țările vestice. Această incidență scăzută a bolilor cardiovasculare era direct corelată cu creșterea nivelului plasmatic de C20-22 ω3-PUFAs și cu reducerea trigliceridelor. De atunci, peste 500 de studii clinice au fost inițiate pentru a investiga rolul acestor acizi grași polinesturați. Cu toate că există numeroase rezultate, mai sunt încă întrebări fără răspunsuri certe, mai cu seamă pentru că studiile nu au fost uniforme ca design – și, implicit, nici concluziile lor.
     Există o serie de studii în favoarea PUFAs, dar și cercetări ce nu susțin beneficiile cardiovasculare. Cele mai mari studii pozitive sunt: DART (Diet and Reinfarction Trial), GISSI-PREVENZIONE (Gruppo Italiano per lo Studio della Sopravvivenza nell’Infarto miocardico), JELIS (Japan EPA Lipid Intervention Study) și GISSI-HF (Gruppo Italiano per lo Studio della Sopravvivenza- Heart Failure).
     În studiul DART1 au fost incluși bărbați cu vârsta sub 70 de ani, cu istoric de infarct miocardic, împărțiți în grupe ce au primit consiliere nutrițională în trei direcții diferite: creșterea aportului de pește gras, reducerea grăsimilor cu creșterea raportului acizi grași polinesaturați – acizi grași saturați sau augmentarea aportului de cereale. După un model regresiv ce a inclus zece posibili factori de confuzie, s-a observat o reducere cu 29% a mortalității, bazată pe scăderea deceselor cardiovasculare de cauză ischemică în grupul ce a primit consiliere în sensul creșterii consumului de pește gras comparativ cu celelalte două grupe, fără impact însă pe reducerea evenimentelor cardiace non-fatale. Sunt de menționat, în schimb, numeroase inconveniente ale studiului: evaluarea complianței participanților la dieta recomandată s-a bazat pe chestionare subiective și nu pe determinări plasmatice, este posibilă o suprapunere a celor trei grupuri, în sensul în care participanți dintr-o anumită grupă puteau să-și schimbe alimentația, deși la debutul studiului nu a existat o astfel de intenție, iar creșterea consumului de pește se poate asocia cu alte obiceiuri de viață sănătoase, cum ar fi activitatea fizică regulată sau reducerea grăsimilor nesaturate și a colesterolului, deși pe perioada de doi ani de follow-up nivelul colesterolului plasmatic a rămas constant în grupul cu consum de pește gras.
     În studiul GISSI-PREVENZIONE2 au fost incluși supraviețuitorii unui infarct miocardic acut în perioada precoce (primele trei luni de la evenimentul ischemic acut), randomizați în trei grupe care au primit suplimente: grupul 1 – 1 g ω3-PUFAs/zi; grupul 2 – vitamina E 300 mg/zi; grupul 3 – vitamina E și ω3-PUFAs; se adaugă un grup de control. Consumul de ω3-PUFAs a redus ținta primară (deces, AVC sau infarct miocardic acut non-fatal) cu 15% (p = 0,048) prin reducerea mortalității generale (cu 20%) și a celei de cauză cardiovasculară (cu 30%). Aceleași efecte s-au observat și în grupul al treilea, dar nu s-a înregistrat niciun efect la cei cu un consum crescut de vitamina E. Designul deschis al studiului este posibil să fi influențat prescrierile medicilor și obiceiurile alimentare ale participanților. Reducerea numărului de morți subite cardiace a fost semnificativ mai importantă în subgrupul de participanți cu disfuncție sistolică, fapt ce susține efectul antiaritmic al ω3-PUFAs. Un alt studiu a arătat că un consum crescut de ω3-PUFAs este asociat cu scăderea alurii ventriculare, încetinirea conducerii atrioventriculare și o incidență redusă a sindromului de QT lung3. Pe de altă parte, studiul GISSI-HF4, randomizat, dublu-orb, controlat placebo, nu susține reducerea morților subite cardiace, ceea ce ridică întrebarea dacă nu cumva efectul pozitiv al ω3-PUFAs nu este dependent de gradul insuficienței cardiace. Tot acest studiu a arătat o reducere cu 1,8% a tuturor cauzelor de deces și o reducere cu 2,3% a internărilor sau a mortalității de cauză cardiovasculară la cei cu consum crescut de ω3-PUFAs. Reducerea mortalității s-a bazat, în principal, pe scăderea deceselor de cauză presupus aritmică (ω3-PUFAs 7,8% versus placebo 8,7%). Chiar dacă reducerea mortalității s-a datorat, în principal, scăderii morții subite cardiace, analizată separat, aceasta nu a atins nivelul de semnificație statistică (p = 0,333).
     În studiul JELIS5 au fost incluși exclusiv japonezi cu hipercolesterolemie (colesterol total cel puțin 6,5 mmol/l sau LDL-c cel puțin 4,4 mmol/l) tratați în prealabil cu statine, care au fost împărțiți ulterior în două brațe de studiu, unul de control și unul activ, care a primit 1,8 g de etil-esteri/zi, dintre care 300 mg EPA. Suplimentarea cu EPA a redus numărul de evenimente non-fatale cu 19% numai în prevenție secundară și, de asemenea, evenimentele cardiace non-fatale, fără niciun impact pe mortalitatea cardiovasculară sau moartea subită cardiacă, ceea ce este în contradicție cu studiile enumerate mai sus. Aceste diferențe pot fi explicate, pe de o parte, prin populația studiată, japonezii consumând de peste cinci ori mai mult pește comparativ cu populația europeană, iar, pe altă parte, prin mortalitatea cardiovasculară reduse din cohortă (0,1%), ambele scăzând șansa de detecție a beneficiilor în prevenția primară. Raportul bărbați/femei redus este un alt posibil factor de scădere a puterii statistice. Reducerea evenimentelor cardiovasculare non-fatale nu s-a datorat scăderii LDL-colesterolului, întrucât nivelul plasmatic al acestuia a rămas neschimbat la cei cu suplimentare EPA. Nu s-a observat niciun efect asupra morții subite cardiace, probabil ca urmare a incidenței scăzute în populația investigată (0,2%).
1. Burr ML et al. Effects of changes in fat, fish, and fibre intakes on death and myocardial reinfarction: diet and reinfarction trial (DART). Lancet. 1989 Sep 30;2(8666):757-61

2. Hopper L et al. GISSI-Prevenzione trial. Lancet. 1999 Oct 30;354(9189):1557

3. Mozaffarian D et al. Dietary fish and ω-3 fatty acid intake and cardiac electrocardiographic parameters in humans. J Am Coll Cardiol. 2006 Aug 1;48(3):478-84

4. Tavazzi L et al. Effect of ω-3 polyunsaturated fatty acids in patients with chronic heart failure (the GISSI-HF trial): a randomised, double-blind, placebo-controlled trial. Lancet. 2008 Oct 4;372(9645):1223-30

5. Yokoyama M et al. Effects of eicosapentaenoic acid on major coronary events in hypercholesterolaemic patients (JELIS): a randomised open-label, blinded endpoint analysis. Lancet. 2007 Mar 31;369(9567):1090-8

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.