Dat
fiind că tehnologia informaţiei (IT) a transformat atât de rapid viaţa de zi cu
zi, tindem să uităm cât de mult s-au schimbat lucrurile faţă de un trecut nu
chiar aşa de îndepărtat. Astăzi, milioane de oameni din întreaga lume îşi fac
în mod curent cumpărăturile online, descarcă filme întregi, cărţi şi alte
lucruri pe dispozitive fără fir, efectuează operaţiuni bancare de oriunde
doresc şi rezervă bilete de călătorie dus-întors pe cont propriu, efectuând
electronic check-in-ul la aeroport.
Un
anumit sector al vieţii noastre a rămas însă vizibil în urmă în ceea ce priveşte
implementarea tehnologiei informaţiei: este vorba de cel medical. Unele părţi
ale lumii stau mai bine la acest capitol decât altele. Cercetătorii de la
Commonwealth Fund au arătat recent că unele ţări cu venituri mari – printre
care Marea Britanie, Australia şi Noua Zeelandă – au depus eforturi
considerabile pentru a încuraja utilizarea fişelor medicale electronice (EMR)
în medicina primară. Într-adevăr, în aceste ţări, practica este, în prezent,
aproape universală. Însă alte ţări cu venituri mari – precum Statele Unite şi
Canada – nu au ţinut pasul. Utilizarea sistemului EMR în America, ţara unde au
apărut Apple şi Google, este de doar 69%.
Situaţia
din SUA atrage în mod deosebit atenţia, dat fiind că sănătatea ocupă o mai mare
tranşă din PIB decât sectoarele de fabricaţie, vânzările cu amănuntul, finanţele
sau asigurările. În plus, majoritatea sistemelor IT de sănătate utilizate în
America de astăzi sunt proiectate în primul rând pentru a facilita facturarea
şi mai puţin îngrijirea eficientă, plasând interesele financiare ale
spitalelor şi clinicilor în faţa nevoilor doctorilor şi pacienţilor. Iată de ce
mulţi americani pot intra cu uşurinţă online şi verifica starea contului lor
bancar, dar nu şi rezultatele celor mai recente analize de laborator.
O
altă diferenţă dintre IT-ul din sistemul medical american şi cel din alte
industrii este lipsa de interoperabilitate a primului. Cu alte cuvinte, se
întâmplă adesea ca sistemul IT al unui spital să nu poată „vorbi“ cu alte
sisteme. Chiar şi spitalele care fac parte din acelaşi sistem întâmpină uneori
dificultăţi în partajarea informaţiilor despre pacienţi. Drept rezultat,
sistemele IT medicale de astăzi acţionează mai mult ca un „card de fidelitate“,
menit să consolideze loialitatea clienţilor faţă de un anumit spital, şi mai
puţin ca un „card bancar“, care să permită – atât pacientului, cât şi medicului
– accesarea informaţiilor medicale oriunde şi oricând este nevoie. De regulă,
lipsa interoperabilităţii este un inconvenient enervant. În cazul unei urgenţe
medicale însă, poate pune în pericol viaţa din cauza întârzierii intervenţiei.
Un
al treilea aspect prin care IT-ul medical din America diferă de IT-ul de consum
este utilizabilitatea. Concepţia majorităţii site-urilor web de consum este
atât de clară, încât nimeni nu are nevoie de instrucţiuni pentru a le utiliza.
În câteva minute, un copil de şapte ani poate învăţa singur cum să joace un joc
complex pe iPad. Însă un neurochirurg proaspăt angajat, cu 27 de ani de şcoală
în spate, poate fi nevoit să citească un stufos ghid al utilizatorului, să
participe la ore plicticoase de pregătire şi să accepte în permanenţă sfaturile
unui „promotor al schimbării“, pentru a ajunge să stăpânească diversele etape
de utilizare a sistemului IT al unui spital. Deloc surprinzător, în ciuda
avantajelor sale teoretice, IT-ul medical are puţini susţinători printre
furnizorii de servicii medicale. Mai exact, mulţi se plâng că le încetineşte
munca.
Să
însemne aceasta că IT-ul medical reprezintă o pierdere de timp şi bani? Nu, cu
siguranţă. În 2005, nişte colegi de-ai noştri de la Corporaţia RAND au estimat
că SUA ar putea economisi peste 80 de miliarde de dolari pe an dacă serviciile
medicale ar putea reproduce creşterea productivităţii determinate de IT şi
observate în cazul altor industrii. Faptul că Statele Unite nu au atins încă
acest punct nu reprezintă o problemă de viziune, ci de implementare
suboptimală. Alte ramuri economice, printre care sistemul bancar şi comerţul cu
amănuntul, s-au chinuit cu IT-ul până când i-au dat de capăt. Diferenţa dintre
ceea ce a promis IT-ul şi ceea ce a oferit la începuturile sale a fost atât de
frapantă, încât experţii au denumit-o „paradoxul de productivitate al IT-ului“.
Odată ce aceste industrii şi-au dat seama cum să procedeze pentru ca sistemele
lor IT să fie mai eficiente, mai interoperabile şi mai familiare utilizatorilor,
realiniindu-şi, apoi, procesele, pentru a susţine capacităţile tehnologice,
productivitatea a luat avânt.
În
America, la fel ca în multe alte ţări, sistemul medical de-abia acum face cunoştinţă
cu IT-ul şi de-abia acum învaţă să colaboreze cu acesta. Însă furnizorii de
servicii medicale pot scurta procesul de transformare, luând exemplul altor
industrii. Guvernul american încearcă să susţină acest demers. În 2009,
Congresul a emis Ordinul de tehnologie a informaţiei pentru sănătatea economică
şi clinică (HITECH). Fără îndoială, HITECH a accelerat implementarea IT-ului
de către furnizorii de servicii medicale. Cu toate acestea, problemele de
utilizabilitate şi interoperabilitate persistă.
La
nivel global, industria IT medicală nu ar trebui să aştepte să fie obligată de
organismele guvernamentale de reglementare să înregistreze rezultate mai bune.
Dezvoltatorii pot accelera ritmul de implementare creând sisteme mai
standardizate, mai uşor de utilizat, cu adevărat interoperabile şi care să le
asigure pacienţilor un mai bun acces şi control asupra datelor de sănătate
personale. Furnizorii de servicii de sănătate şi sistemele spitaliceşti pot
spori într-o măsură extraordinară impactul IT-ului medical, retehnologizând
practicile tradiţionale, pentru a profita la maximum de funcţiile acestuia.
Dacă
America poate fi considerată un etalon, nu există limite atunci când vine vorba
despre potenţialele beneficii asigurate de IT-ul medical. Conform Institutului
de Medicină, Statele Unite risipesc, în momentul de faţă, peste 750 de miliarde
de dolari anual pe servicii medicale
inutile sau ineficiente, costuri administrative prea mari, preţuri ridicate,
fraude medicale şi oportunităţi de prevenire ratate.
Aplicat
corect, IT-ul medical poate îmbunătăţi serviciile medicale în toate aceste
direcţii. Rezultatul final va fi pe măsură. Într-adevăr, dacă IT-ul va fi
implementat şi în alte părţi, ne vom întreba curând cum de am putut asigura
servicii medicale în alt mod până acum.
©
Project Syndicate, 2013. www.project-syndicate.org
Traducere din limba engleză de Sorana
Graziella Cornea
|
 Dr. Arthur Kellermann este şeful departamentului de analiză
a politicilor, iar Spencer S. Jones
este cercetător IT în cadrul Corporaţiei RAND.
Corporaţia RAND (Research ANd Development) este un ONG creat iniţial de compania
aviatică Douglas pentru a oferi expertiză şi analiză armatei SUA. Organizaţia
este în prezent finanţată de guvernul american, dar şi de companii private,
corporaţii, industria de sănătate, universităţi şi persoane private.
Corporaţia RAND are ca obiectiv ştiinţa
aplicată şi cercetarea operaţională, adică rezolvarea problemelor
interdisciplinare prin translarea conceptelor din economia formală şi din ştiinţele
exacte în aplicaţii inovatoare din alte domenii, precum sănătatea.
|
