Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Beneficiile stresului

Viața Medicală
Dr. Martin S. MARTIN luni, 29 august 2016
    O zicală americană spune că ce nu reușește să te omoare te face mai puternic, iar observația autorului anonim se confirmă și astăzi, când, contrar celor mai răspândite păreri, stresul nu este întotdeauna nociv și poate chiar aduce beneficii celor care sunt expuși la acțiunea lui. Până în 1930, termenul „stres“a fost folosit în special în fizica materialelor, ca definiție a forțelor care tind să le deformeze. Introducerea cuvântului în medicină și biologie este datorată endocrinologului maghiar János Hugo Bruno „Hans“ Selye (1907–1982), care s-a născut la Viena și a practicat la Universitatea McGill din Montreal.
     Hans Selye (foto) a primit premiul Nobel în 1949 și a studiat efectele factorilor agresivi asupra corpului omenesc. El a descris „sindromul general de adaptare“ și intervenția axei endocrine hipofiză–suprarenală–adrenalină–glucocorticoizi în șoc. Savantul maghiar a diferențiat stresul pozitiv (eustress) de cel dăunător (distress) și a demonstrat evoluția în etape a răspunsului la agresiune, cu succesiunea fazelor de alarmă, rezistență și epuizare. În definiția stresului, dicționarul explicativ al limbii române se limitează la definirea reacției la factorii nocivi (stres: nume dat oricărui factor sau ansamblu de factori care provoacă organismului uman o reacție anormală),pe când dicționarul Oxford include și factorii care nu sunt neapărat agresivi: situația de tensiune mentală și emoțională rezultată din circumstanțele agresive sau solicitante.
    În lumea contemporană, stresul este considerat aproape universal, de unde și atitudinea predominant pesimistă a societății de azi. Asociația Americană de Psihologie (APA) comunică rezultatele anchetei efectuate pe cetățeni americani care arată că principalele cauze de stres sunt banii, munca și familia, iar femeile sunt de două ori mai stresate decât bărbații. Confirmând observațiile lui Selye pe animale de laborator, APA a identificat efectele cele mai comune ale stresului la oameni: hipertensiune arterială, cefalee, simptome gastrice, inclusiv ulcere gastroduodenale și insomnie. Bruce McEwen, de la Universitatea Rockefeller, a demonstrat că stresul intens și prelungit duce la modificări ale structurilor cerebrale și se asociază la oameni cu tulburări de anxietate și depresie. Acestora le adaugă Richard Shelton, de la Universitatea statului Alabama, iritabilitatea crescută, scăderea puterii de concentrare, scăderea apetitului, creșterea numărului de îmbolnăviri, apariția bolilor autoimune, reacțiile de furie și durerile generalizate. Modificări ale ADN induse de stres au fost descrise de Danna Norek cu scurtarea telomerelor, ceea ce poate facilita apariția bolilor și poate reduce longevitatea. Alți cercetători au asociat stresul prelungit cu scăderea libidoului și fertilității și cu creșterea numărului de avorturi.
   Sindromul stresului posttraumatic este o entitate indusă de expunerea prelungită la factori de mediu intens agresivi și amenințători și a fost întâlnit cu frecvență mare la veteranii de război. Pentru Kelly McGonigal de la Universitatea Stanford, eliminarea completă a stresului din viață este o utopie, dar oamenii pot și trebuie să se adapteze la stresul zilnic și astfel ei ajung să înregistreze beneficii. Există și latura optimistă a stresurilor repetate, care începe cu descrierea lui Hans Selye, pentru care eustresul crește intensitatea vieții, îmbunătățește comportamentul social, intensifică memoria și creativitatea și scurtează perioada de refacere a organismului. Peter Jaret subliniază efectele favorabile ale stresului, care încep cu răspunsul de apărare, care sustrage individul de la acțiunea noxelor și care se completează, în cazurile de stres tolerabil și controlabil, cu îmbunătățirea atenției, memoriei și capacității de învățare, cu intensificarea activității creierului și cu stimularea secreției de neurotrofine, responsabile de mărirea conectivității. Subiecții care tratează corespunzător stresul devin motivați pentru succes, sunt stimulați în muncă și în performanța profesională și fac eforturi mai mari de a plăcea altora. Stresul poate fi stimulator și util și în dezvoltarea copilului, tot așa cum în cazurile de abordare greșită a solicitărilor, copiii pot fi descurajați de stres.
    În domeniul imunității, stresul exercitat pe termen scurt crește puterea de apărare prin producția unei cantități suplimentare de interleukine și prin mobilizarea celulelor imune din depozite.
    Cei care experimentează regulat stresul fizic prin exerciții și ating capacitatea de a stăpâni sursele cotidiene de stres zilnice (profesie, examene, călătorii, situație financiară, probleme de familie, probleme sociale etc.) pot nu doar să evite îmbolnăvirile legate de solicitări, dar pot obține beneficii de sănătate și chiar de prelungire a vieții.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.