Newsflash

Boala cea mai grea

de Adrian GHEORGHE - dec. 15 2017
Boala cea mai grea
     Care este boala cea mai grea? În funcție de cine răspunde la întrebare și cine citește răspunsurile, trecând prin definiția asupra lumii pe care fiecare este înclinat să o folosească, rezultatele pot surprinde. Proximitatea de o natură sau alta ne poate face să răspundem fără să clipim: cancerul – pentru că doare și lovește pe neașteptate; sau demența – pentru că își dezumanizează victimele. Într-o abordare mai sistematică, studiul Global Burden of Disease 20131 a reevaluat estimările privind indicii de dizabilitate specifici fiecărei afecțiuni, efectuate anterior conform unei metodologii noi pentru studiul GBD 2010. Concret, au fost adăugate rezultatele unor anchete populaționale efectuate în patru țări europene (Ungaria, Italia, Olanda și Suedia) răspunsurilor colectate din Bangladesh, Indonezia, Tanzania, Peru și Statele Unite pentru GBD 2010 – pentru un total cumulat de aproape 61.000 de respondenți.
     Indicele de dizabilitate este construit statistic de așa natură încât limita inferioară 0 semnifică o stare de sănătate deplină și 1 este echivalent cu moartea, făcând imposibilă obținerea de stări de sănătate mai rele decât moartea – o discuție de avut. Rezultatele analizei au arătat că, în percepția respondenților din cele nouă țări, cea mai gravă afecțiune (cea cu indicele de dizabilitate cel mai apropiat de 1) este, în medie, schizofrenia acută (0,778), urmată îndeaproape de scleroza multiplă (0,719), dependența moderat-severă de heroină (0,697) și episodul depresiv sever (0,658). Cea mai puțin severă afecțiune a reieșit miopia minoră (0,003). Printre cunoscuții de serviciu, cea mai severă formă de cancer, în metastază, „s-a oprit” la 0,569, formele severe de Parkinson la 0,575 și arsurile severe definitive acoperind peste 20% din suprafața corpului la 0,455.
     Trebuie spus și accentuat că obiectivul acestor estimări nu a fost niciodată acela de a face dreptate definitiv, ci de a permite sinteza informațiilor privind dizabilitatea de o manieră comparabilă între afecțiuni eminamente foarte diferite între ele și aproape imposibil de comparat. Și totuși, comparații trebuie făcute permanent pentru a putea aloca resurse (umane, financiare, logistice), cel puțin la nivel înalt, pe mai mult decât impresii. În plus, cifrele sunt departe de a fi infailibile și sunt însoțite de intervale de incertitudine – ele au rolul de a oferi o orientare inițială credibilă acolo unde nu se poate spera prea mult de la o discuție agreabilă în jurul aceleiași mese între chirurgi, interniști, medici de familie, epidemiologi, politicieni, finanțiști și pacienți.
     Povara mortalității oferă o perspectivă complementară. Dacă moartea este cel mai rău lucru imaginabil, optica se schimbă. În 2015, au murit pe întreaga planetă aproximativ 56 de milioane de oameni. Dintre aceste decese, peste jumătate au fost cauzate de numai zece boli; un sfert dintre ele (aproximativ 15 milioane de decese) au fost cauzate de numai două afecțiuni: boala cardiacă ischemică și accidentul vascular cerebral. Diferențe există de la o țară la alta, dar ele nu sunt atât de substanțiale pe cât ne-am aștepta când ne uităm agregat la nivelul de dezvoltare socioeconomică: numai în țările cele mai sărace infecțiile respiratorii și diareice ocupă primele două poziții, în rest clasamentele sunt comparabile.
     O perspectivă cantitativă colorează peisajul. Pentru o calificare în grupa de elită „top 10 killeri globali”, se discută de un țintar minim anual de un milion de decese atribuibile. Accidentele rutiere se încadrează la limită pe ultima poziție la nivel mondial, cu 1,2 milioane de capete, în creștere susținută către o poziție de top 5 până în 2030. Malaria se situează undeva mai către mijlocul clasamentului, la „și alții”, cu aproximativ 450.000 de decese anual.
     Prezentul poate fi însă înșelător. Sub 500.000 de decese anual părea puțin impresionant într-un context modern, dar constituie o dovadă a succesului impresionant și susținut din ultimii ani, finanțat cu peste 2,5 trilioane de dolari anual la nivel global. Malaria este unul dintre cei mai importanți killeri din istorie. În prezent, peste jumătate din populația lumii este expusă riscului de a contracta malarie. Reapare periodic ipoteza că malaria ar putea fi responsabilă pentru jumătate din toate decesele din istoria omenirii2, adică pentru cel puțin 50 de miliarde dintre cele aproape 110 miliarde de decese estimate până în prezent. Pe cât de spectaculos, pe atât de dificil de demonstrat, dar totuși plauzibil. Numai între 1900 și 1950, malaria a luat 100 de milioane de vieți, cât febra spaniolă între 1918 și 1920 – cel mai mare dezastru epidemiologic din istorie – și mai mult decât cele două războaie mondiale cumulat.
     Vorbim astăzi despre lupta împotriva malariei, una dintre poveștile de succes ale sănătății publice globale, pentru că cel mai recent raport anual al Organizației mondiale a sănătății (29 noiembrie 2017) constata, pentru prima dată după mulți ani, că progresul s-a oprit. În 2016 au fost mai multe cazuri de malarie decât în 2015 și numărul deceselor a fost comparabil între cei doi ani. Nu este o dezvoltare complet neașteptată, deoarece încă din 2014 curba reducerii mortalității începuse să dea semne ale apropierii de platou. Anul acesta, atingerea platoului nu mai este o problemă de interpretare, ci o realitate care va necesita un răspuns imediat, la care OMS a făcut deja apel. Lupta împotriva HIV/SIDA se află într-o situație similară, semnalată de UNAIDS anul trecut: după ani de progres constant și încurajator, suflul se pierde și tot mai mulți bani vor fi necesari pentru a apăra progresele de până în prezent. Între timp, alte amenințări – precum rezistența antimicrobiană – de-abia încep să se ridice.
     Pentru fiecare medic, pacientul cel mai important este cel din fața lui. Pentru fiecare pacient, boala cea mai importantă este cea pe care o percepe nemijlocit la sine sau la cei din jur. Undeva, deasupra, se învârt perspective reci informate de statistici alambicate. Cât de mult le internalizăm depinde, până la urmă, de cum vedem lumea în care trăim.

Notă autor:

1. Salomon JA et al. Disability weights for the Global Burden of Disease 2013 study. Lancet Glob Health. 2015 Nov;3(11):e712-23

2. Whitfield J. Portrait of a serial killer. A round up of the history and biology of the malaria parasite. Nature News. 2002 Oct 3

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe