Ce poţi învăţa de la
copiii cu care soarta nu a fost darnică.
Am
ajuns acolo către seară. Căldura se mai domolise, dar pe uliţă era încă pustiu.
Ne-am oprit în faţa unei case a cărei curte era plină copii – un domn
binevoitor a construit-o pentru cei săraci în memoria soţiei sale. În mijlocul
celor mici era părintele Tănase, care veghea la păstrarea liniştii. Părea rupt
din cărţile de poveşti despre vieţile sfinţilor pe care le citeam la ora de
religie. Părintele are grijă de toţi cei de aici.
E
începutul lunii iulie şi suntem în Valea Plopului, un sat din judeţul Prahova,
aproape de Vălenii de Munte. În total doisprezece studenţi la medicină din anii
mari şi zece medici rezidenţi şi specialişti au venit aici să-i consulte pe
copiii orfani care acum se joacă în curte. Este cea mai nouă ediţie a
proiectului studenţilor de la medicină – Împreună
pentru Sănătatea Rurală – care îşi propune să ofere servicii de sănătate
pentru cei din zonele defavorizate şi să atragă atenţia opiniei publice asupra
problemelor cu care aceştia se confruntă. În luna iunie, proiectul celor de la
medicină a câştigat premiul al doilea la Gala Societăţii Civile, categoria Sănătate.
Poveşti
care-ţi lasă amărăciune în suflet
Avem
stetoscoape şi animăluţe de pluş colorate şi trebuie să vedem peste 200 de copii.
Poveştile pe care ţi le spun cei de aici îţi lasă amărăciune în suflet. La vârstele
lor fragede, au trecut prin mai multe încercări decât mulţi adulţi. Andreea,
fata de 15 ani care ne-a aranjat cu multă grijă locul de cazare, a ajuns la părintele
Nicolae Tănase împreună cu fraţii şi surorile ei pentru că tatăl îi bătea
crunt, iar mama a plecat la lucru în străinătate. Le-a spus clar că nu îi va
lua prea curând cu ea: „Aici o să vă fie mai bine, o să pot munci şi eu, fără
să fiu îngrijorată. Sunteţi în siguranţă aici“.
Pentru
alţii, numele tatălui e o enigmă. Mamele i-au adus aici de mici – mulţi sunt
rodul unui viol sau vin de la femei care au vrut să-i avorteze. Dar toţi sunt
bine educaţi, puţin timizi şi cu mult bun-simţ. Nu putem face altceva decât să îi
ascultăm şi să îi încurajăm. Măcar cu un zâmbet.
Examen
pediatric, dermatologic, cardiologic, audiometric şi ecografic
În
prima zi, am plecat de acolo la miezul nopţii. Chiar dacă unii copii s-au supărat
pe noi (nu le place deloc să-i punem să deschidă gura mare ca să le vedem
amigdalele), la sfârşit ne-au pus să promitem solemn că venim înapoi curând. Ca
să fie siguri că ne ţinem de cuvânt, ne-au
făcut părtaşi la jocurile lor – aşa
am ajuns să jucăm „Ursuleţul doarme“ până târziu în noapte.
A
doua zi am pornit de dimineaţă spre cabinetele de consultaţie şi am cântărit şi
măsurat toţi copiii. Ne-am bucurat – aproape toţi sunt bine dezvoltaţi, bine îngrijiţi
şi sănătoşi tun. Toţi copiii din Valea Plopului au beneficiat de examen
clinic pediatric, dermatologic, cardiologic, audiometric, ecografic şi de
analize de sânge gratuite. Câţiva dintre ei au avut afecţiuni pentru care le-a
fost recomandat tratamentul medicamentos la domiciliu sau chiar internarea.
Vor să aibă amintire
Duminică
am mers la biserică şi acolo am văzut de ce părintele Tănase este considerat un
sfânt. Ne-a dat sfaturi şi cărţi bisericeşti tuturor. După-amiaza am continuat
consultaţiile şi, deşi eram obosiţi, am învăţat de la aceşti copii cum să îţi încarci
bateriile cu energie şi bucurie de la lucruri mărunte. La plecare ne-au îmbrăţişat
şi ne-au sărutat. Ne-au făcut să le promitem că le vom trimite pozele făcute
acolo. Vor să le aibă amintire.
Vrem
să ne întoarcem la Valea Plopului, poate la toamnă. Copiii ne vor primi sigur cu
drag. Iar noi mai avem multe de învăţat de la ei...
