Newsflash

Căldură mare

de Adrian GHEORGHE - iul. 30 2015
Căldură mare
Sănătatea globală are priorități și în afara urgențelor care vin și trec, precum o epidemie care trenează de peste un an în vestul Africii sau una ținută sub control aproximativ în Coreea de Sud. Rămâne o bandă de atenție și pentru preocupări mai relevante la nivel planetar. De pildă, rezoluția WHA68.8 a Adunării generale a Organizației Mondiale a Sănătății, adoptată în luna mai 2015, cuprinde un angajament concret al statelor membre de a-și întări eforturile pentru a reduce riscurile pentru sănătate cauzate de aerul poluat. Legitimitatea poluării aerului rezidă în câteva aspecte: întâi, este cel mai proeminent factor de mediu cu risc pentru sănătate; apoi, este un factor de risc modificabil într-o măsură substanțială prin acțiunea omului; în cele din urmă, i se atribuie aproximativ opt milioane de decese anual – puțin peste patru milioane poluării domestice, cauzate în principal de instalații pentru încălzit și preparat mâncarea care funcționează pe bază de combustibili fosili și cu o evacuare precară a fumului, și puțin sub patru milioane poluării în spații deschise, în principal de pe urma activității industriale.
Cât înseamnă opt milioane de oameni? Pentru a pune lucrurile în perspectivă, în anul 2013 HIV/SIDA a pus la pământ în jur de 1,5 milioane de vieți la nivel global și malaria a luat alte aproape 700.000. Epidemia de Ebola din Africa de Vest a omorât aproximativ 11.000 de oameni. Toate viețile sunt egale și nu se va lăsa nimeni antrenat într-un joc al numerelor, însă comparațiile sunt utile pentru a înțelege cu ce ne confruntăm. Cea mai ridicată estimare disponibilă privind numărul anual de decese prin HIV/SIDA a fost de două milioane în jurul anului 2005, apoi a început să coboare consistent în urma creșterii pe scară largă a accesului la antiretrovirale – despre rolul programului PERFAR în acest declin am mai vorbit. Totalul deceselor de pe urma malariei se situa în jurul valorii de un milion anual în jurul anului 2000 și a scăzut constant până la aproape jumătate. Dincolo de distribuirea plaselor de țânțari tratate cu antibiotic și de sutele de trialuri clinice, dezvoltarea ecologiei spațiale a permis cartografierea la o rezoluție fără precedent a riscului de malarie (precum în proiectul Malaria Atlas, găzduit de Universitatea Oxford și accesibil gratuit) și la formularea răspunsurilor pe măsură pentru populațiile în cauză. Pe scurt, cifrele spun că atât cât omoară poluarea într-un an n-au omorât vreodată împreună, nici măcar în timpurile de tristă glorie, cei mai mari killeri patogeni care au bântuit și încă bântuie părțile de glob în curs de dezvoltare.
Poluarea ca poluarea, dar peisajul e încă și mai amplu când luăm în discuție schimbările climatice în ansamblu. The Lancet a lansat raportul Comisiei pentru sănătate și schimbări climatice, într-o reiterare a primului exercițiu de acest gen din 2009 care prezentase tema drept cea mai mare amenințare pentru sănătatea globală a secolului 21. În șase ani, concluziile nu s-au schimbat prea mult, sunt prezentate numai cu o notă întrucâtva mai optimistă. Țintele despre care vorbim sunt că se previzionează o creștere cu 4ºC a temperaturii medii globale până în anul 2100, în condițiile în care din 1880 și până în 2012 aceeași temperatură medie globală crescuse cu 0,85ºC. Ținta propusă de Comisie este să încercăm să ne limităm la 2ºC. Cele mai vizibile mediatic motive pentru care ar trebui să ne pese de schimbări climatice țin de creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme. Paradoxal, în afara valurilor de căldură prelungite, unde lucrurile sunt clare, dovezile sunt controversate pentru măsura în care inundațiile și secetele sunt afectate direct de activitatea omului.
Mecanismele mai subtile și mai complicate reprezintă amenințări mai credibile, precum creșterea acidității în apa oceanelor cu afectarea florei piscicole și consecințe nutriționale pentru populațiile din zonele de coastă dependente de pescuit; creșterea riscului de boli cardiovasculare și respiratorii ca urmare a creșterii concentrației particulelor poluante în atmosferă; sau afectarea biodiversității cu scăderea productivității în agricultură. În plus, vectorii de transmisie pentru tot felul de patogeni – țânțarii pentru Plasmodium sp. sau virusul Dengue – răspund la schimbări în temperatură, ceea ce crește cu fiecare zi riscul ca eradicarea bolilor pe care le produc să se amâne nedefinit. Extremele ucid repede și cu măsură, dar preocuparea trebuie să fie axată asupra killerilor lenți și sistematici.
Conferința de la Paris din luna decembrie a acestui an urmărește să obțină un acord din partea liderilor tuturor statelor lumii pentru un angajament ferm și un plan concret de acțiuni pentru a reduce consecințele negative ale schimbărilor climatice după 2020. Evenimentul devine, în context, foarte relevant. Margaret Chan, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, s-a angajat că până la momentul Paris vor fi gata profiluri la nivel de țară care vor prezenta riscurile de mediu asupra sănătății și politicile naționale disponibile acum pentru a le ameliora impactul. Președintele Obama a punctat pe marginea importanței subiectului într-un discurs la Universitatea Georgetown în 2013, anticipând că impactul acțiunii sau al lipsei de acțiune astăzi se va resimți la nivelul copiilor și nepoților noștri. Sună a figură de stil, însă nu este. Evoluțiile climatice previzionate de OMS până în 2050 ar urma să taxeze 250.000 de vieți în fiecare an, estimare care nu include efectele șocurilor economice, inundațiilor, secetelor prelungite sau potențialelor conflicte armate care pot izbucni pe fondul acestora. Nici nu este nevoie să fim poeți pentru a înțelege dimensiunea impactului asupra generațiilor care urmează: mai puțini copii și mai puțini nepoți.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe