Când
cineva o să descopere tratamentul definitiv pentru cancer, veţi afla de la
televizor, de pe internet, de la radio sau din presă. Am dat un exemplu extrem,
dar mesajul este că informaţia circulă repede şi prin multe canale. Dacă sunteţi
interesaţi doar de informaţie, atunci o plătiţi la un preţ prea mare mergând la
un congres, atâta timp cât există site-uri de profil, reviste online (contra
cost, desigur), comunităţi online etc. Pentru mine, congresele prezintă două
aspecte importante: cel de networking şi apoi cel motivaţional. Mă rog, mai
este şi cel turistic, pentru pasionaţii de călătorie. Şi cel de a scăpa de
familie pentru cei mai casnici. Dar să nu ne îndepărtăm de subiect.
Aspectul legat de networking este foarte
simplu: căutaţi să cunoaşteţi persoane noi din diferite clinici (din ţară şi
din străinătate), cu care să vă împrieteniţi şi să puteţi stabili
viitoare colaborări. Pauzele de cafea sunt momente propice pentru aşa ceva.
Dacă vă şi pasionează subiectul prezentat de viitorul vostru prieten din
domeniul medical, cu atât va fi mai uşor să intraţi în discuţie cu el.
Atmosfera unui congres este în general
plăcută, toată lumea se scutură de stresul muncii zilnice de la spital şi
participanţii sunt mai zâmbitori şi relaxaţi, aşa că vă pot spune un „Da“ cu
mai multă uşurinţă la solicitarea voastră. Nu uitaţi să aveţi la voi câteva cărţi
de vizită. Ştiu, adresele de mail ale multor medici sunt puse pe site‑urile
clinicilor în care lucrează (în special în afara ţării), însă prima impresie
făcută de un email nu este la fel de puternică precum impresia făcută de o fiinţă
vie care îi abordează zâmbitor. Puteţi merge în clinica lor pentru un scurt
stagiu din care să învăţaţi ceva despre o procedură anume de care sunteţi interesaţi,
de exemplu. Dacă sunt medici din afara ţării, este şi mai bine.
Mobilitatea medicilor aduce beneficii nu
doar individului, ci şi profesiei medicale în general. Asta, desigur, dacă nu e
între timp săpat de vreun coleg. Dar oamenii care gândesc sănătos şi limpede,
raportându‑se la viitor, cred că vor lua în calcul acest schimb benefic de
experienţă. Pentru un rezident în formare, aceste schimburi nu pot fi decât
binevenite – nu doar îi îmbunătăţesc cunoştinţele, ci îi şi oferă o perspectivă
în viitor. Fără să fiu răutăcios, un astfel de schimb poate fi ca o călătorie
în viitor. Când te întorci în ţară, ştii mai bine ce ai de făcut legat de evoluţia
ta profesională.
Al doilea aspect, cel motivaţional, este şi
el important. Întrucât în ţara noastră planează o atmosferă puternică de
autosuficienţă, există şansa ca încă din anii de formare din rezidenţiat să vă
copiaţi o parte din colegii mari (din fericire, nu toţi sunt autosuficienţi şi
ignoranţi) şi să vă spuneţi şi voi că e foarte bine unde sunteţi şi ce faceţi
voi nu mai face nimeni.
În ce mă priveşte, primul congres la care am
participat vreodată a avut loc în primul an de rezidenţiat (2009) şi a fost
unul internaţional. Mi-a prins tare bine să văd cum arată „la lucru“ urologii
din mai multe ţări europene şi nu numai. M-a ajutat să îmi stabilesc nişte
repere profesionale mult mai clare şi să îmi dau seama ce trebuie să fac pentru
a avea o şansă să devin şi eu ca acei medici. Deocamdată mai am o viaţă
întreagă de muncă până acolo.