În
drum spre Hunedoara, atrag atenţia turnurile măreţe ale unui castel ce domină
oraşul: Castelul Huniazilor – Castelul Corvinilor. Este cetatea medievală a
Hunedoarei, unul dintre monumentele de arhitectură gotică din România.
În
arhitectura lui se îmbină elemente gotice, neogotice, renascentiste şi baroce.
Un monument ce dăinuieşte de secole, o lecţie de istorie şi de arhitectură a ţării
noastre. Se întinde pe 7.000 mp, are 42 de încăperi, două terase şi două
poduri.
Accesul
în castel se face pe un pod de lemn peste pârâul Zlaşti, susţinut de patru
piloni de piatră. La capătul podului, se află Turnul nou de poartă, care are la primul nivel camera domniţelor.
În
1409, Sigismund de Luxemburg dăruieşte cetatea împreună cu domeniul care-l
înconjoară prinţului Voicu, pentru acte de curaj. Fiul lui Voicu, Iancu de
Hunedoara, voievod al Transilvaniei, deţine castelul între anii 1419 şi 1450.
După anul 1440, acesta hotărăşte transformarea cetăţii fortificate într-un
castel, care după două etape de construcţie devine reşedinţă nobiliară, cu
caracteristici ale stilului gotic, faza târzie.
Zidurile
erau flancate cu turnuri: Turnul Capistrano (cuprinde singurul şemineu gotic
restaurat din cetate), Turnul Toboşarilor, Turnul Buzdugan (sau Turnul Pictat –
exteriorul său fiind acoperit de o pictură în trei culori, cu motive
geometrice), Turnul Pustiu. La sfârşitul secolului al XIX-lea, în vârful acoperişurilor
se plasează statuia de bronz a unui cavaler medieval cu un steag de luptă.
Sala
dietei – construită în stil gotic târziu –, era folosită ca sală de festivităţi
şi întruniri pentru nobili şi sală de judecată. Sala cavalerilor – în acelaşi
stil gotic târziu –, folosită ca sală de mese în ocazii festive.
Fiul
lui Iancu de Hunedoara – Matei Corvin, ce devine rege al Ungariei, deţine
castelul între 1457 şi 1482, iar fiul său – Ioan Corvin – între anii 1482 şi 1504.
În
secolul al XVII-lea, principele Gabriel Bethlen preia castelul (în anul 1605) şi-l
modifică parţial cu elemente inspirate din Renaştere. Se construieşte palatul
mare cu camere de locuit şi sufragerie, dar au loc şi lucrări de factură
militară reprezentate de Turnul Alb şi terasa de artilerie. Tot în această
perioadă se construieşte curtea exterioară şi curtea husarilor.
În
secolele XIX şi XX, se fac lucrări importante de restaurare în castel şi de
construcţie la faţada palatului şi a acoperişurilor acoperite cu ţiglă, care îi
dau aspectul actual.
Albumul cu
clipe
este rubrica membrilor şi simpatizanţilor ARFOMED – Clubul de artă fotografică
al medicilor. Cei interesaţi de această artă şi de activitatea Clubului ne pot
contacta la arfomed@viata-medicala.ro