Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Către o lume longevivă?

Viața Medicală
Dr. Martin S. MARTIN vineri, 3 aprilie 2015
   În lumea preistorică, durata maximă de viaţă era de 30 de ani. O statistică din 1750 a arătat că în Suedia speranţa de viaţă era atunci de 36 de ani. În Statele Unite, durata medie de viaţă a fost de 48 de ani în 1900, 59 de ani în 1925, 70 de ani în 1955, 75 de ani în 1985 (sursa: Enciclopedia Populaţiei 2003), 79 de ani în 2015. Evoluţia progresivă a speranţei de viaţă în lume a rezultat din controlul, în fiecare perioadă, a principalelor cauze de îmbolnăvire şi moarte: traumele în epoca primitivă, bolile infecţioase în societăţile agricole, afecţiunile cardiovasculare în societăţile industriale şi bolile maligne în cele postindustriale (societăţile de tehnologie înaltă). În etapa următoare a umanităţii, se aşteaptă ca majoritatea afecţiunilor să poată fi eficient controlate şi ca moartea să vină prin slăbirea progresivă a organismului senescent. Aşadar, supravieţuirea şi mai îndelungată a oamenilor se va face pe măsura controlului şi, posibil, a reversiei procesului de îmbătrânire.
În numărul 6 din 23 februarie 2015, revista Time dedică un spaţiu amplu subiectului şi aduce informaţii actuale şi opinii ale biologilor, cercetătorilor şi medicilor ale căror cercetări sunt cele mai avansate din generaţia actuală.
O specie de şoarece (UT2598) a dovedit o longevitate crescută cu peste 30% când a fost expusă la rapamicină, o substanţă identificată mai întâi în lichenii din insula Paştelui. Folosită la început ca agent antifungic, apoi ca agent de chimioterapie, rapamicina s-a dovedit foarte utilă la fabricarea stenturilor coronariene cu eliberare controlată de medicament, reducând mult procesul de restenozare. Cea mai nouă aplicare a rapamicinei este cercetarea asupra procesului de prelungire a vieţii şi de întârziere a procesului de îmbătrânire a structurilor corporale.
 Ce a surprins a fost că rapamicina lucrează la fel la specii diferite (a fost testată pe mucegaiuri, viermi, insecte şi şoareci) şi este activă chiar atunci când este introdusă în tratament într-o perioadă tardivă a vieţii animalului de experientă.
  Mecanismul de acţiune al rapamicinei se pare că ar fi controlat prin intermediul unei gene mTOR, care există şi la şoareci, şi la om şi care ar controla felul în care celulele încorporează şi folosesc energia. Când hrana este redusă, mTOR îşi restrânge activitatea şi minimalizează creşterea celulară. Aceasta ar putea explica, măcar în parte, de ce restrângerea dietei la animalele de experienţă a prelungit supravieţuirea lor.
   O altă direcţie a cercetării antiîmbătrânire este intervenţia asupra telomerelor. Acestea sunt fragmente finale ale cromozomilor şi ele se scurtează progresiv, pe măsura avansării în vârstă. Defecte ale telomerelor au fost legate de sindroamele de degenerare ale sistemului locomotor şi de îmbătrânirea precoce şi se estimează că intervenţii asupra telomerelor şi ale enzimei telomerază ar putea modifica dinamica îmbătrânirii.
   Cele mai optimiste pronosticuri contemporane afirmă că, în generaţia următoare, folosirea unui tratament de modificare genetică, asociat cu schimbări majore în stilul de viaţă al oamenilor, ar fi capabilă să extindă durata de viaţă de la media actuală la circa 140 de ani. Mai mult, este posibil ca aceşti oameni longevivi să fie, după vârsta de 100 de ani, indivizi sănătoşi, energici, robuşti, care au fost feriţi, până la vârste avansate, de afecţiunile cardiovasculare, locomotorii şi neuropsihice care, în zilele noastre, ne atacă – aproape pe toţi – după vârsta de 60 de ani.
   Dar cum va face faţă societatea acestui spor de populaţie, în condiţiile în care îmbătrânirea pune deja o mare sarcină pe sistemele de pensii şi de asigurare a sănătăţii?
   Mai mult, avansurile tehnologiei arată deja că numărul de locuri de muncă se va reduce, prin automatizări, robotică şi organizare superioară a producţiei.
   Cât de bineveniţi vor fi în lumea viitoare ultrabătrânii care se retrag la 110 ani şi apoi ocupă cele mai bune regiuni de locuit din lume?
   Supravieţuirea îndelungată, ca şi soluţia definitivă pentru cancere, ateroscleroză, bolile cardiovasculare, bolile sistemului locomotor, boala Alzheimer şi multe alte afecţiuni, până în prezent incurabile, va veni de la medicina la nivel genetic şi molecular, care este deja aici.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.