Harvard Medical School este visul oricărui student la medicină din lume. De aici pleacă mulţi din doctorii şi descoperirile ştiinţifice care schimbă lumea. O medicinistă din Bucureşti a ajuns în toamna aceasta la Harvard cu o bursă de cercetare pe biologie moleculară. Modul în care sistemul de cercetare american schimbă gândirea unui doctor în devenire fac obiectul articolului scris de drele Liana Nedescu şi Sorina Vasile, la rubrica Student la Medicină. "> Cercetare în oncologie, la Harvard - Viața Medicală
Newsflash

Cercetare în oncologie, la Harvard

de Liana NEDESCU, Dr. Sorina VASILE - mar. 15 2012
Cercetare în oncologie, la Harvard

Harvard Medical School este visul oricărui student la medicină din lume. De aici pleacă mulţi din doctorii şi descoperirile ştiinţifice care schimbă lumea. O medicinistă din Bucureşti a ajuns în toamna aceasta la Harvard cu o bursă de cercetare pe biologie moleculară. Modul în care sistemul de cercetare american schimbă gândirea unui doctor în devenire fac obiectul articolului scris de drele Liana Nedescu şi Sorina Vasile, la rubrica Student la Medicină.

Liana Nedescu, studentă în ultimul an la UMF „Carol Davila“ Bucureşti, povesteşte cum au schimbat-o două luni şi jumătate de cercetare în domeniul biologiei moleculare la Harvard Medical School.

 

   Boston. Perla estului Statelor Unite. Locul de unde au pornit evenimente care au schimbat cursul istoriei SUA. Oraş mic dar cochet, care găzduieşte templele ştiinţei moderne: Harvard şi Massachusetts Institute of Technology (MIT). Aici am fost acasă pentru două luni şi jumătate, cât a durat internship-ul de cercetare la Beth Israel Deaconess Medical Center, spital afiliat Harvard Medical School. Am participat la un program de biologie moleculară, unde am studiat una din cele mai importante probleme ale medicinii actuale – apoptoza celulară în cancer.

 

Cum am ajuns aici?

 

   SOMS – grupul mediciniştilor cu activitate ştiinţifică, din care fac parte – ţine legătura cu cercetătorii români care lucrează în străinătate. În laboratorul de la Harvard la care am mers, face cercetare şi un român aflat la studii postdoctorale. După discuţii despre proiectele ştiinţifice pe care le-am realizat, a decis să mă ajute să-mi întocmesc un dosar pentru o bursă de cercetare oferită de Agenţia Naţională de Credite şi Burse. Aplicaţia mea a fost jurizată şi, câteva săptămâni mai târziu, am aflat că am primit bursa.

   Aşa a început călătoria mea nesperată peste ocean, într-un laborator multicultural, unde am lucrat cu o americană, un canadian, un francez, un român, doi iranieni, o indiancă şi încă patru studenţi români veniţi la internship.

 

Cea mai bună metodă de studiu

 

   Încă din prima zi, am primit linia mea de celule canceroase – a trebuit să învăţ repede cum să le cultiv şi separ, dar şi să aplic tehnici despre care, până să ajung în laboratorul acesta, am citit doar în cărţi – Western Blotting, ATP assay, imunoprecipitare sau lizare celulară. Coordonatorul de proiect mi-a spus din start ce experimente urmează să fac şi ce aşteptări are de la mine. M-a ajutat apoi să înţeleg şi să execut corect toate protocoalele de lucru pentru tehnicile cu care nu eram obişnuită.

   Aveam propriul birou şi acces – la orice oră din zi şi din noapte – la camera de developare pentru filmele de Western Blotting, la microscopul cu fluorescenţă şi la aparatul de luminiscenţă. Pentru zonele restricţionate din spital, am primit o cartelă de acces şi eram încurajată să merg la toate conferinţele ştiinţifice.

   Deşi costurile pentru acest tip de aparatură şi proceduri nu sunt deloc mici, am fost îndemnată permanent să încerc cât mai multe – aici e aproape lege: experienţa e cea mai bună metodă de învăţare.

 

Epitaf dulce-amărui

 

   Uneori, în timp ce lucram, mă gândeam la doza grea de filosofie ce se ascunde în spatele cercetărilor. Experimentele se desfăşurau pe linii de celule tumorale maligne extrase de la diverşi pacienţi, care se înmulţesc în laborator de zeci de ani. Descoperirile fabuloase din domeniul apoptozei celulare se fac datorită existenţei acestor linii. Deseori lucram şi după 10 noaptea – acelea au fost, poate, momentele în care m-am gândit cel mai intens la faptul că, pe lângă speranţa pentru vindecarea pacienţilor oncologici, răspunsurile pentru care se munceşte în laboratoarele de cercetare în oncologia moleculara aduc şi un epitaf dulce-amărui oamenilor care au donat celulele.

   Totuşi, în timp ce vizitam şi trăiam tradiţiile americane – am văzut Washington DC şi New York, am sărbătorit Ziua Recunoştinţei şi Halloween, am participat la seri de board games – am realizat că, în ciuda filosofiei puţin triste din spatele muncii de laborator, visul american se poate încă trăi cu speranţa unui viitor mai bun.    În două luni şi jumătate petrecute aici, am înţeles câtă muncă stă în spatele descoperirilor uimitoare care se fac în aceste laboratoare. Poate mai mult ca niciodată, îmi dau seama că studenţii americani la medicină sunt, într-adevăr, mult mai bine pregătiţi. Dar şi mai curioşi: pun întotdeauna experimentele şi medicina bazată pe dovezi pe primul plan. Ei fac, aşadar, ca „Doctor House“ să pară ceva posibil, dar aceasta este o poveste pentru altă ocazie.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe