Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE

Cercetare translaţională şi progres în medicina clinică

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN vineri, 11 martie 2011

    În perioada 30 martie – 1 aprilie 2011, la Bucureşti, se va desfăşura cea de-a şasea ediţie a Simpozionului „Acad. Nicolae Cajal“, reuniune organizată sub auspiciile Academiei Române de Fundaţia „Acad. Nicolae Cajal“, în colaborare cu Institutul Clinic Fundeni şi cu Institutul de Virusologie „Ştefan S. Nicolau“. Partener media al acestei importante manifestări ştiinţifice, „Viaţa medicală“ vă prezintă mai multe detalii în cadrul unui interviu cu dl prof. dr. Irinel Popescu, preşedinte al Simpozionului şi directorul Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic „Dan Setlacec“ din Institutul Clinic Fundeni, realizat de dl dr. Aurel F. Marin. (...)

    În perioada 30 martie – 1 aprilie 2011, la Bucureşti, se va desfăşura cea de-a şasea ediţie a Simpozionului „Acad. Nicolae Cajal“, reuniune organizată sub auspiciile Academiei Române de Fundaţia „Acad. Nicolae Cajal“, în colaborare cu Institutul Clinic Fundeni – Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic „Dan Setlacec“ şi cu Institutul de Virusologie „Ştefan S. Nicolau“. Programul simpozionului cuprinde două secţiuni principale, de Medicină şi cercetare translaţională (genomică şi biologie moleculară), respectiv de Virusologie şi medicină moleculară. Partener media al acestei importante manifestări ştiinţifice, „Viaţa medicală“ vă prezintă mai multe detalii despre ediţia a şasea a Simpozionului „Acad. N. Cajal“, în cadrul unui interviu cu dl prof. dr. Irinel Popescu, preşedinte al Simpozionului şi directorul Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic „Dan Setlacec“ din Institutul Clinic Fundeni.
    – Care sunt rolul şi importanţa Simpozionului „Acad. Nicolae Cajal“ – eveniment ajuns, iată, la a şasea ediţie?
    – Simpozionul „Acad. Nicolae Cajal“ îşi propune în primul rând să onoreze una din marile personalităţi ale medicinii româneşti, care influenţează, după părerea mea, şi în prezent evoluţia cercetării medicale din România, precum şi a Virusologiei româneşti. Profesorul Nicolae Cajal rămâne în memoria noastră ca o întruchipare a spiritului academic şi a îmbinării medicinii clinice cu cercetarea fundamentală. El mai rămâne, însă, şi ca un mare om, spirit universal ataşat progresului în medicină şi colaborării între cercetătorii de pretutindeni. În acelaşi timp, însă, Simpozionul „Acad. Nicolae Cajal“ a devenit un forum de dezbatere a unor idei de ultimă oră în Virusologie, în medicina translaţională şi în cea regenerativă.
    – Veţi conduce secţiunea de Medicină şi cercetare translaţională. Ce rol joacă, în acest domeniu, platforma medicală de la Fundeni?
    – Medicina translaţională este un termen modern care, de fapt, acoperă o manieră de cercetare folosită şi în trecut şi anume utilizarea materialului clinic şi a problemelor medicinii clinice pentru cercetarea în laborator şi, invers, testarea rezultatelor obţinute în laborator pe loturi clinice reprezentative. Platforma Fundeni este oarecum obligată să se implice într-o astfel de activitate, datorită profilului de unitate de elită a medicinii româneşti, cu un pronunţat caracter de cercetare, precum şi numărului mare de bolnavi care sunt trataţi în fiecare an în clinicile sale.
   – Care sunt implicaţiile cercetării translaţionale în domenii precum transplantul de organe sau patologia oncologică?
    – În domeniul transplantului, în afara studiilor clinice multicentrice, la care participăm şi noi, aş menţiona însă, în mod particular, cercetările care privesc transplantul celular pentru tratarea insuficienţei hepatice (în care studiem atât hepatocitele mature, cât şi celulele stem) şi a diabetului (transplantul de insule pancreatice). În patologia oncologică, studiem gene specifice cancerului de ficat (hepatocarcinom), de pancreas şi de colon. În cancerul hepatic am descoperit, împreună cu un colectiv de la Institutul Pasteur din Paris, anumite particularităţi ale hepatocarcinomului în România. În cancerul de pancreas, studiem în prezent rolul inflamaţiei în procesul de oncogeneză, iar în cancerul de colon am studiat filiaţia ţesut normal – adenom – carcinom.
   – Ce proiecte derulaţi, în domeniul cercetării translaţionale, în prezent, şi ce intenţii de viitor aveţi? Există parteneriate internaţionale?
    – În cadrul Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni, continuăm să valorificăm banca de tumori (una dintre puţinele de acest tip din Europa de Est) pe care am alcătuit-o împreună cu compania franceză RnTech. Suntem implicaţi, la momentul de faţă, în mai multe proiecte cu parteneri interni şi externi, între aceştia din urmă numărându-se două clinici foarte prestigioase din Franţa şi Austria. Temele principale de lucru privesc hepatocarcinomul, cancerul de pancreas şi cancerul colo-rectal.
     – În ce constă contribuţia medicinii translaţionale la progresul medicinii clinice?
    – Fără să dau neapărat exemple concrete, aş spune că însuşi conceptul în sine duce aproape automat la progresul medicinii clinice, deoarece permite introducerea rapidă a unor metode sau tratamente care pot fi utile imediat bolnavilor. Desigur, astfel de tratamente inovative, de la care aşteptăm foarte mult în viitorul apropiat, pot fi testate doar în unităţi de vârf, în primul rând în institutele clinice care au acumulat o anumită experienţă.
    – Ce invitaţi (din ţară şi din străinătate) vor participa la această secţiune a Simpozionului?
    – Din ţară, aş menţiona participarea dnei acad. Maya Simionescu, a dlor prof. dr. Constantin Ionescu-Tîrgovişte, prof. dr. Costin Cernescu, acad. Victor Voicu, precum şi a colectivelor din Institutul de Virusologie „Ştefan S. Nicolau“, Institutul „I. Cantacuzino“, Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni. Din străinătate, remarc în primul rând prezenţa a trei cercetători români, profesorii Ştefan N. Constantinescu (Bruxelles), Dan Duda (Boston) şi Florin Şelaru (Baltimore), dar şi a profesorului Thierry Berney (Geneva), a profesorului Pascal Pineau (Paris) şi a unui grup de patru profesori din Israel: Amos Panet, Shimon Efrat, Alik Honigman şi Sarah Ferber.
    – Ne puteţi oferi detalii asupra subiectelor ce vor fi abordate, din domeniul larg al medicinii translaţionale?
    – Vor fi abordate teme legate de procesul de oncogeneză, în general, cu accent pe rolul unor gene în diferitele tipuri de cancer. O noutate încearcă să aducă echipa noastră din Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni, care abordează rolul inflamaţiei în oncogeneză. De asemenea, o lucrare deosebit de interesantă este cea a colectivului dnei acad. Maya Simionescu, privind rolul celulelor mezenchimale în regenerarea miocardului. S-a vorbit mult în ultimul timp de astfel de celule şi cred că lucrarea colectivului de la Institutul de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“ este binevenită.
    – Ce aduce nou ediţia de anul acesta, faţă de ediţiile precedente ale Simpozionului?
    – Fiecare ediţie aduce noutăţi deoarece, aşa cum ştiţi, în cercetarea fundamentală descoperirile se fac cu o viteză uluitoare. Miaş permite să dau un singur exemplu: la ediţiile precedente nu s-a vorbit deloc de rolul genei MAP4K4 în cancerul de pancreas, în timp ce, la această ediţie, va fi una din cele mai discutate. Şi exemplele pot continua.
    – Cărui public i se adresează secţiunea de medicină şi cercetare translaţională din cadrul Simpozionului? Pe cine invitaţi să participe la lucrări?
    – La lucrări sunt aşteptaţi virusologii, specialiştii în boli infecţioase, oncologii, diabetologii, toţi cei interesaţi de cercetarea translaţională. Şi, nu în ultimul rând, studenţii la medicină, care vor beneficia din nou de gratuitate şi pe care îi aşteptăm cu drag.
 

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.