Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Cicatricile educaţiei pentru sănătate

Viața Medicală
Dr. Olivia SGARBURĂ vineri, 14 iunie 2013
   Acum aproximativ un an, am văzut în consultaţie o pacientă de 65 de ani, care lupta de la vârsta de 30 de ani împotriva cancerului. Avusese mai multe tipuri de leziuni precanceroase şi fusese nevoită să facă o histerectomie, două lumpectomii, colonoscopii regulate cu polipectomii, iar la momentul consultaţiei, contempla perspectiva unei colectomii totale, căreia i-a făcut faţă cu bine. În 35 de ani, doamna respectivă fusese întotdeauna cu un pas înaintea bolii şi singurul preţ plătit pe termen lung era un anxiolitic pe lista de medicamente.
   Este un exemplu la care mă gândesc atunci când am nevoie să îmi reamintesc că se poate lupta pe termen lung cu succes cu o boală şi atunci când trebuie să explic cuiva din afara corpului medical de ce este important screeningul, aşa cum este el conceput astăzi. Aproape niciodată nu ajung cu explicaţiile în zona geneticii. Foarte puţini sunt cei care au avut mai multe rude de gradul I sau II cu o formă de cancer şi care îndrăznesc să îşi privească perspectiva în ochi, nu numai să îşi frece mâinile înainte de culcare, gândindu-se cu teamă şi oarecum misticizat la viitor. Pe aceştia (şi mai ales pe acestea) i-am întâlnit de cele mai multe ori în online, acolo unde, de câte ori discuţia se apropie de situaţia lor, adaugă mereu câte un comentariu anonim: „Mie mi-e prea teamă. Dacă aflu ceva ce nu îmi place?“. Astăzi, există soluţii pentru majoritatea veştilor mai puţin plăcute pe care le-ar putea afla la o consultaţie de screening, dar noi, medicii, rareori ne facem meseria de educatori.
   Sistemul sanitar este organizat relativ precar, astfel încât nu prea există verigi responsabile de educaţie. Medicii specialişti nu prea rup din timpul de consultaţie pentru a discuta prevenţie şi screening, fapt normal, dacă ne gândim că doctorii cu specialităţi chirurgicale, care întâlnesc frecvent pacienţii cu boli neoplazice şi familiile lor, nu dispun de un timp dedicat cu adevărat consultaţiilor, în sistemul public. Medicii de familie sunt prinşi între numărul mare de pacienţi, unii dintre ei cu boli în stadii avansate, şi formalităţile birocratice sau schemele de vaccinări. În şcoli nu se realizează niciun fel de educaţie pentru sănătate – nici sexuală, nici alimentară, ba chiar dimpotrivă: profesorii se arată adeseori scandalizaţi de propunerea de a discuta despre contracepţie şi maladii cu transmitere sexuală, venită din partea unor voluntari, iar în „săptămâna altfel“ se organizează excursii la McDonald’s şi laboratoare de gătit mici. În plus, vedetele autohtone sunt implicate mai serios în campanii antivaccinare decât în susţinerea unor comportamente cu adevărat preventive, exceptând poate cele câteva personalităţi ce susţin lupta contra cancerului de sân.
   Se pare că toţi actorii din sistem sau de la marginea lui au beneficiat recent de un ajutor nesperat. Angelina Jolie, o actriţă cunoscută pentru fizicul ei, prestaţia în câteva filme de la Girl Interrupted la Lara Croft, relaţia cu nu mai puţin celebrul Brad Pitt şi cei şase copii, a semnat la 14 mai un editorial în New York Times, intitulat „My medical choice“ (Opţiunea mea medicală). Articolul este o confesiune asupra deciziei de a face mastectomie bilaterală preventivă cu reconstrucţie. Jolie a aflat că este purtătoarea genei BRCA1, iar analiza genetică i-a revelat faptul că are un risc de 87% de a face cancer mamar şi 50% de a face cancer ovarian. Fără să detalieze procesul decizional, care a fost cu siguranţă unul complicat, actriţa vorbeşte simplu dar emoţionant despre moartea mamei ei, cauzată de această boală, necesitatea screeningului genetic printre cei vizaţi, chiar şi atunci când presupune un efort financiar, fezabilitatea intervenţiei chirurgicale cu sechele minime postoperatorii, importanţa suportului din partea partenerului de viaţă şi satisfacţia de a putea fi din nou lângă copii. Despre rezultatul mastectomiei, Angelina Jolie spune: „Ei (n. tr. copiii) îmi pot vedea cicatricele mici, dar asta e tot. În rest, sunt tot mami, aşa cum am fost din totdeauna“.
   Din subtext, se deduce că mastectomia percepută, în general, ca o experienţă traumatică nu este atât de invalidantă precum se crede atunci când este realizată profilactic şi poate asocia reconstrucţie. În plus, ea nu diminuează cu nimic feminitatea sau stima de sine a femeii.
   Acestui mesaj aş vrea sa îi opun un altul. Este vorba despre o campanie realizată în România pentru promovarea embolizării fibroamelor uterine. Cu toate că, în general, susţin metodele minim invazive atunci când ele sunt indicate, această campanie m-a indignat profund, dar nu din cauza metodei propuse, ci din cauza mesajului: „Rămâi femeie. Spune NU histerectomiei“. Din subtext se deduce că femeile ce suferă o histerectomie îşi pierd feminitatea. Iar acelea care au boli neoplazice care nu se pot trata decât chirurgical ar trebui să fie stigmatizate pe viaţă. Ba mai mult: „Histerectomia lasă şi cicatrici psihice, nu doar fizice“.
   Brutalitatea morală a acestei campanii m-a indignat din prima clipă. Acum, opusă mesajului delicat şi emoţionant al Angelinei Jolie, ea îşi dezvăluie întreaga hidoşenie, pentru că stigmatizează înadins un grup de femei, pentru a le manipula pe celelalte să încerce o anumită opţiune terapeutică fără discriminare, fără a aduce în discuţie ideea de indicaţie operatorie şi fără nuanţe.
   Din fericire însă, articolul din New York Times a făcut audienţă şi în România. La data apariţiei, era share-uit frecvent pe wall-ul meu de Facebook, de câteva ori pe oră. În plus, l-am văzut preluat de multe alte publicaţii, plecând de la presa respectabilă internaţională şi până la tabloidele româneşti. Dincolo de detalii, mesajul este: „Previno bolile grave şi fă tot ceea ce poţi ca să rămâi sănătoasă. Nicio operaţie nu modifică frumuseţea omului sau a femeii din tine. Spune DA sănătăţii!“.

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.