Newsflash

Combaterea întârzierilor

de Alexandru NEAGU - mai 1 2013
Combaterea întârzierilor
   Actul normativ asupra căruia ne oprim de această dată are aparent mai puţine legături cu sistemul medical; în fapt însă, afectează direct sau indirect pe majoritatea „actorilor“ – contractori, furnizori sau achizitori de bunuri sau servicii – din domeniul medical. Legea nr. 72 din 28 martie 2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante, publicată în Monitorul Oficial nr. 182 din 2 aprilie 2013, se doreşte a fi transpunerea Directivei 2011/7/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale (ale cărei prevederi se aflau într-o proporţie semnificativă în legislaţia naţională).
   De menţionat că dispoziţiile prezentei legi nu sunt aplicabile obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia sancţionării cu nulitate absolută a clauzelor abuzive aşa cum această lege şi nu numai le defineşte. De asemenea, nu sunt incluse în sfera de aplicare a prezentei legi creanţele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvenţă şi creanţele ce fac obiectul unui mandat ad-hoc, concordat preventiv ori al unei înţelegeri încheiate ca urmare a unei negocieri extrajudiciare de restructurare a datoriilor unei societăţi sau contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, persoane fizice.
   În rest, legea se aplică tuturor creanţelor certe, lichide şi exigibile, constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract încheiat între profesionişti sau între aceştia şi o autoritate contractantă, având ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea şi execuţia lucrărilor publice, a clădirilor şi a lucrărilor de construcţii civile.
   Prin autoritate contractantă, legiuitorul a definit orice autoritate publică a statului român, care acţionează la nivel central, regional sau local, sau orice organism de drept public, cu personalitate juridică, care a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general, fără scop lucrativ (…). Prin profesionişti se înţelege orice persoană fizică sau juridică exploatând o întreprindere cu scop lucrativ, mai exact fostele societăţi comerciale, dar şi fostele persoane fizice autorizate/persoane fizice independente.
   O reglementare mai amănunţită o constituie cea privind practicile sau clauzele contractuale abuzive, acestea fiind cele prin care se stabileşte în mod vădit inechitabil, în raport cu creditorul, termenul de plată, nivelul dobânzii pentru plata întârziată sau al daunelor-interese suplimentare. Determinarea practicilor sau clauzelor abuzive se realizează de către instanţă, care va ţine cont de toate circumstanţele cauzei, dar în mod special de: • abaterile grave de la practicile statornicite între părţi sau de la uzanţele conforme ordinii publice sau bunelor moravuri • nerespectarea principiului bunei-credinţe şi a principiilor de diligenţă în executarea obligaţiilor • natura bunurilor sau serviciilor • neprevederea motivelor obiective de derogare de la termenele de plată sau de la rata dobânzii, potrivit prezentei legi • poziţia dominantă a cocontractantului în raport cu o întreprindere mică sau mijlocie.
   Legiuitorul a calificat ca abuzive, nefiind necesară verificarea existenţei circumstanţelor prevăzute mai sus sau a altor circumstanţe specifice cauzei, clauzele contractuale care: • exclud posibilitatea aplicării de dobânzi pena­lizatoare sau stabilesc dobânzi penalizatoare inferioare dobânzii legale penalizatoare • fixează o obligaţie de punere în întârziere pentru a opera curgerea dobânzilor • prevăd un termen mai mare de la care creanţa produce dobânzi decât cel prevăzut in această lege • fixează, în contractele dintre profesionişti şi autorităţi contractante, un termen de plată mai mare decât cel prevăzut în această lege • elimină posibilitatea plăţii de daune-interese suplimentare • stabilesc un termen pentru emiterea/primirea facturii. Sancţiunea stabilită pentru clauzele abuzive o reprezintă nulitatea absolută; răspunderea patrimonială pentru prejudiciile cauzate de clauzele şi practicile abuzive este atrasă potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 – Codul Civil al României.
   În ceea ce priveşte dobânda pentru plata cu întârziere, dacă părţile nu au stabilit nivelul acesteia, atunci se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată potrivit art. 3 din OG nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012. Rata de referinţă a dobânzii legale în vigoare în prima zi calendaristică a semestrului se aplică pe întregul semestru. În raporturile dintre profesionişti şi între aceştia şi autorităţile contractante, dobânda legală penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 8 puncte procentuale.
   Dacă termenul de plată nu a fost prevăzut în contract, dobânda penalizatoare curge de la următoarele termene: • după 30 de zile calendaristice de la data primirii de către debitor a facturii sau a oricărei alte asemenea cereri echivalente de plată • dacă data primirii facturii ori a unei cereri echivalente de plată este incertă sau anterioară primirii bunurilor sau prestării serviciilor, după 30 de zile calendaristice de la recepţia mărfurilor sau prestarea serviciilor • dacă legea sau contractul stabileşte o proce­dură de recepţie ori de verificare, permiţând certificarea conformităţii mărfurilor sau serviciilor, iar debitorul a primit factura ori cererea echivalentă de plată la data recepţiei sau verificării ori anterior acestei date, după 30 de zile calendaristice de la această dată.
   Termenul contractual de plată stabilit ca regulă generală în contractele având ca părţi în mod exclusiv profesionişti nu poate fi mai mare de 60 de zile calendaristice, cu excepţia situaţiilor când părţile au stabilit în contract un termen de plată mai mare şi sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă. (…)
   Un element de noutate absolută îl reprezintă daunele-interese minimale: fără a aduce atingere drepturilor privind obţinerea de daune-interese pentru toate cheltuielile făcute pentru recuperarea creanţei, dacă sunt întrunite condiţiile întârzierii la plată, creditorul poate pretinde debitorului plata contravalorii în lei la data plăţii a sumei de 40 de euro, reprezentând daune-interese suplimentare minimale, obligaţie de plată scadentă imediat după scadenţa obligaţiei principale. Această sumă este suplimentară şi cheltuielilor aferente unei eventuale proceduri de executare silită.
 Recomandăm tuturor persoanelor interesate lectura integrală a acestui act normativ, ce va avea un impact semnificativ asupra relaţiilor comerciale, inclusiv asupra achiziţiilor şi decontărilor din sistemul medical.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe