În țara mea, ori de câte ori o exprimare e suficient de succintă
și în același timp comprehensivă, se spune că ai declamat Biblia în timp ce te
sprijineai doar pe un singur picior! Cu alte cuvinte, ai reușit să extragi
esențialul din poveste într-un timp extrem de scurt. Aceasta e senzația pe care
mi-a oferit-o citirea pasajului alăturat, semnat de un medic american care a
încercat în volumul „Casa Domnului” (House of God), cunoscut în toată
lumea, să satirizeze într-o formă cinică împinsă la extrem sistemul medical
american din ultimele decenii ale secolului trecut. Sarcasmul scriitorului e
prezent aproape în fiecare pagină, lipsa de etică și goana după bani sunt două
din cele mai atacate subiecte. Cu greu găsești în acest volum elemente pozitive
ce ar fi trebuit amintite, deși medicina americană, atunci ca și acum, poate
reprezenta pentru mulți un model demn de copiat.
La mulți ani după apariția cărții, într-unul din interviurile
oferite presei, Shem (pe numele său adevărat Stephen Bergman), cinicul medic și
scriitor, reușește să-și inhibe tendința de a lua totul în râs și de a căuta
pete în soarele propriei sale meserii, iar produsul acestui efort e, printre
altele, paragraful alăturat.
Am stat la îndoială dacă e cazul să mă ocup de subiectul tratat
de Shem-Bergman, nu pentru că aș îndrăzni a-i pune la îndoială importanța, ci
pentru că am mai avut ocazia în acești ultimi ani să tratez aproape fiecare din
preceptele expuse mai sus și să ofer de fiecare dată cititorului chintesența
acestor sfaturi pe cât de elementare, pe atât de vitale pentru sănătatea
individului. Ceea ce m-a convins să mă reîntorc, într-o bună măsură, la unele
dintre subiectele deja tratate e faptul că ultimele cifre și articole apărute în
presa medicală nu prezintă nimic încurajator sau optimist: societatea modernă
suferă din ce în ce mai mult de pe urma nerespectării preceptelor legate de
menținerea unei stări de sănătate normale, de parcă ziua de azi și plăcerile pe
care individul și le poate oferi pe loc estompează complet grija zilei de
mâine. Cunoscutul poet latin Horațiu exprimase această pseudocultură a
existenței vremelnice: carpe diem. De la sine înțeles, realitatea
contemporană e complet alta. Individul mileniului al treilea nu se comportă în
viața de toate zilele de parcă ziua de mâine e pusă sub semnul întrebării. El
întocmește proiecte pe timp îndelungat și acționează într-o manieră care să
ofere cele mai multe șanse succesului propriilor sale planuri.
De aceea, pare surprinzător faptul că cetățeanul lumii
civilizate de azi investește o activitate mintală remarcabilă pentru, să zicem,
asigurarea materială a zilei de mâine, conform proverbului care cere să strângi
bani albi pentru zile negre, dar ignoră, uneori cu desăvârșire, acele aspecte
ale existenței sale care îi pot asigura o șansă clară de a continua să
trăiască, evitând surprizele neplăcute ale sorții.
Ca de obicei, mă pregătesc să primesc riposta de rigoare.
Cinicii vor reacționa aducând dublul argument care ar putea anula ideea de mai
sus. Primul se referă la moștenirea genetică de care nu ne putem atinge și pe
care n-o putem modifica (deși în ultimii ani se vorbește despre tehnologia
genetică care are drept scop schimbarea bagajului primit de la strămoși).
Partea a doua a argumentului va aduce în discuție rolul șansei și al
întâmplării în viața fiecăruia dintre noi. Răspunsul pare a veni de la sine. Ce
nu se poate corecta trebuie pus deoparte. Ceea ce nu depinde de noi nu prezintă
mare importanță. Dar restul, toate cele amintite de Shem în paragraful
alăturat, trebuie luate în mod serios în considerare.
Aproximativ 50% din cetățenii adulți ai Statelor Unite sunt
obezi și mai bine de jumătate din ei suferă de diabet zaharat. Cel puțin un
sfert din populația adultă a globului suferă de ceea ce noi numim sindrom
metabolic (obezitate, hipertensiune, hiperglicemie, hipertrigliceridemie, și
HDL-colesterol deasupra limitei normale). În SUA, proporția ajunge la 34%.
Nouă din zece bolnavi de neoplasm pulmonar sunt sau au fost fumători
inveterați. În ciuda a ceea ce se crede, trabucul sau pipa nu schimbă cu nimic
situația. Bineînțeles, noi, medicii, nu putem face abstracție de celelalte
efecte extrem de nocive ale tabagismului: insuficiența respiratorie obstructivă
cronică, insuficiența coronariană, arterita etc. În Israel, proporția
fumătorilor în rândul tinerilor e în permanentă creștere, serviciul militar
oferind un mediu propice pentru a te dedica acestui viciu, la care se adaugă
stresul de fiecare zi, provocat de situația militară de la granițele țării.
Dezvoltarea incredibilă a tehnologiei computerizate din ultimele
decenii a dus la semnificativa creștere a proporției populației sedentare. Ore
în șir petrecute în fața calculatorului, urmate de cele în care individul „se
destinde” urmărind un program de televiziune au ca urmare reducerea la minimum
nu numai a importanței activității fizice în orarul zilnic, dar și a perioadei
de somn. Absența din programul zilnic a activității fizice are consecințe din
cele mai grave. Studii epidemiologice indică legătura semnificativă dintre
viața sedentară și mortalitatea în rândul populației adulte. Din contră, o
activitate fizică regulată și controlată are un efect pozitiv dovedit. Adaosul
constant al unui efort fizic de 1 MET (echivalent metabolic, egal cu 1
calorie/kg/oră) duce la scăderea mortalității generale cu 13%. Pentru cei care
obișnuiesc în mod constant să „ardă” cel puțin de trei-patru ori pe săptămână 7
MET, adică 500 de calorii într-o oră pentru individul cântărind 70 kg, mortalitatea
generală pe termen lung scade cu cel puțin 50%, în comparație cu cei care
consumă în același ritm săptămânal doar mai puțin de 5 MET.
Nu mă voi întoarce la datele publicate de organizațiile
internaționale privitor la influența nefastă a consumului exagerat de băuturi
alcoolice. Aș dori doar să aduc anumite cifre legate de consumul de alcool și
accidentele de circulație. Pericolul fatal e prezent mai ales în ceea ce
privește populația tânără, până la vârsta de 20 de ani. În această grupă de
vârstă, aproximativ o treime din decesele provocate de accidentele de
circulație au ca explicație conducerea vehiculului sub influența alcoolului,
chiar la o concentrație sanguină de 100 mg/l. În 2010, în Statele Unite,
aproximativ 10.000 de persoane au fost ucise în accidente de circulație
provocate de alcool.
O alimentație prea bogată în glucide și lipide, chiar dacă nu
provoacă obezitate (semn evident de alimentație eronată), poate duce la
apariția afecțiunilor cardiovasculare. Semnificația acestui efect negativ
rezidă în faptul că axioma după care individul slab e ferit de patologie
cardiovasculară este inexactă. Spațiul alocat rubricii nu-mi permite să discut
alte două serioase tare ale vieții contemporanilor mei, anume dependența de
droguri și influența negativă a stresului, în special cel profesional, un
domeniu de care m-am ocupat în mod special în ultimii ani înainte de retragerea
la pensie. Dar nu voi încheia aceste rânduri fără a încerca a prezenta foarte
pe scurt sugestiile oferite de literatură pentru asigurarea unei vieți mai
lungi și mai sănătoase.
Până acum, aproape toate materialele publicate la această
rubrică aveau menirea de a aduce la cunoștința confraților mei cititori de
limbă română informații (recunosc, multe dintre ele prea bine cunoscute) care
pot folosi fie în activitatea lor zilnică de tămăduitori, fie într-o mai bună
organizare a serviciilor medicale moderne. De această dată, ținta mea e,
printre altele, sănătatea colegilor mei români cu care vin în contact de mai
multe ori pe an, în frecventele mele vizite în țara de baștină. Sunt convins că
aspectele cu care mă întâlnesc cu aceste ocazii se aseamănă foarte mult cu ceea
ce oricine poate observa în instituțiile medicale și la congrese organizate pe
tot mapamondul: un procent crescând de medici obezi, mari fumători și
distanțați ani-lumină de obiceiul unei activități fizice susținute. Să faci ce
zice popa și nu ce face popa! Acest dicton mi-e viu în minte și el se referă,
printre altele, la medicul care-și sfătuiește pacientul să înceteze a fuma, ca
în prima pauză confratele nostru să iasă din cabinet și, pe o terasă ascunsă de
privirile tuturor, să aprindă o țigară.
La tarele obiceiurilor noastre, ale medicilor, de ale căror
efecte negative suntem conștienți, se referea în urmă cu ani Mark Roizen, unul
dintre cei mai cunoscuți medici americani, cel care a condus comitetul
științific al FDA, specialist în anestezie și medicină internă și fondatorul
site-ului RealAge.com, o organizație care are ca scop încurajarea populației de
a maximiza starea de sănătate prin acțiuni de prevenire a celor mai cunoscute
maladii. Îmi voi permite să enumăr aici cele zece „porunci” inițiate de Mark
Roizen în urmă cu mai bine de un sfert de secol, fiecare dintre ele concentrând
în numai câteva cuvinte esența măsurilor ce trebuie luate pentru a evita riscul
unor afecțiuni de cele mai multe ori fatale: 1. alimentație bogată în vitamine;
2. regim dietetic conținând lipide nesaturate, calorii calculate și fără
gustări între mese, păstrând nivelul IMC sub 25; 3. doar una până la două
băuturi alcoolice pe zi și nimic mai mult; 4. evitarea poluării atmosferice, pe
cât se poate; 5. atenție sporită la volan și obligativitatea folosirii centurii
de siguranță; 6. asigurarea somnului nocturn de cel puțin șase ore (dar nu mai mult
de nouă); 7. o viață socială activă, cerc de prieteni, voie bună și permanentă
predispoziție pentru un râs sănătos; 8. interzicerea completă a fumatului; 9. o
permanentă grijă de a reduce stresul zilnic; 10. o viață condusă, din punct de
vedere financiar, sub nivelul venitului lunar.
La cele zece recomandări de mai sus aș adăuga încă una, având
originea în studiile de care aminteam mai sus și în sfaturile oferite de zeci
de ani de profesorul George Litarczek, fondatorul specialității ATI în România.
E vorba de activitatea fizică. Experții indică efectul pozitiv de necontestat
al unei plimbări de 30 de minute cinci zile pe săptămână, sau 20 de minute de
fugă (jogging) trei zile pe săptămână. Pentru o asemenea activitate nu e nevoie
nici de talent și nici de echipament special.
Oare câți „adversari” mi-am creat amintind colegilor mei o
sumedenie de amănunte pe care le cunoșteau de mult și pe care încearcă să le
ignore? Personal, sunt mai interesat de acei cititori pe care rândurile mele îi
vor pune pe gânduri. Și nu am niciun dubiu că vor fi și din aceștia.
|
„Medicina e parte
integrantă din viața noastră și nu invers. De aceea e nevoie de a lua în serios
sfaturile ei: ai grijă de starea sănătății tale din punct de vedere fizic,
moțional și spiritual. Observă-ți îndeaproape dieta și asigură-te de un somn
liniștitor, include activitatea fizică în programul tău zilnic, ingerează doar
cantități moderate de alcool, nu fuma și nu deveni dependent de droguri. Nu te
preface a fi sănătos, du-te la doctor ori de câte ori nu te simți bine.”
(Samuel Shem, n. 1944) |
