Newsflash

Cum să te bucuri de viață

de Prof. dr. Gabriel M. GURMAN - apr. 11 2017
Cum să te bucuri de viață
     Am fost atras de citatul alăturat nu numai pentru că el își are originea în învățămintele unui om cultivat și cu adânci cunoștințe de filozofie, dar și pentru că ideea prezervării unui sistem de viață sănătos se apropie în mod semnificativ de subiectul unuia din ultimele domenii de cercetare de care m-am ocupat de-a lungul întregii mele cariere, și anume stresul profesional și implicațiile sale asupra vieții individului (în speță, medicul anestezist).
   Dalai Lama al timpurilor noastre e al 14-lea în linia care a început în anul 1391. Primul a trăit până la vârsta de 83 de ani. Cel de acum are deja 82 de ani și pare a fi posesorul unei stări de sănătate în limite mai mult decât acceptabile. Aceasta ar putea fi o simplă coincidență, deoarece o parte din cei care au primit de-a lungul vremurilor acest titlu important au decedat la vârste mult mai timpurii. Se cunoaște foarte puțin despre stilul de viață al actualului Dalai Lama. Puținele amănunte publicate se referă la lungile momente de meditație, la trezirea foarte devreme, în jurul orei 3,30, și la alimentația riguroasă.
    Dar ideea de bază a citatului alăturat e mai profundă decât prezentarea unor simple precepte de viață. El se referă nu numai la necesitatea respectării unor obiceiuri care au darul de a prezerva sănătatea organismului, ci în primul rând la importanța principiului unei vieți onorabile. Nu mă simt în stare să dau sfaturi în acest domeniu, prea nebulos pentru a fi definit cu precizie. Dar aspectul onorabil al vieții unui medic pare a reprezenta o obligație de bază, fără de care niciunul dintre noi nu și-ar putea practica meseria cu demnitate. În ciuda tendinței din zilele noastre de a accentua importanța profesionalismului pentru reușita tratamentului, ultimul lucru pe care ar trebui să-l uităm e permanenta grijă a medicului de a păstra elementele de bază ale atitudinii umane față de semenul său. Onestitatea, demnitatea, respectarea vieții, permanentul ajutor oferit altora, sprijinul dat confraților aflați la restriște, toate aceste calități formează un tot, la care se referă, cred eu, Dalai Lama în citatul alăturat.
   Îmi iau libertatea de a divaga, cel puțin în aparență, de la subiectul de față, cu gândul la acei colegi de breaslă care s-au găsit, în urmă cu aproape trei sferturi de secol, în situația de a funcționa ca medici într-o conjunctură aproape imposibilă de imaginat – cea a lagărelor de exterminare naziste. Medicii SS, unii cu o foarte bună pregătire profesională, s-au raliat călăilor din lagăre și s-au transformat în monștri. Dar au existat acolo și alți medici, prizonieri ei înșiși, trăind într-un permanent pericol de a fi anihilați din punct de vedere fizic. Datele culese de la supraviețuitorii iadului nazist indică faptul că o bună parte dintre ei (nu toți!) au reușit să-și păstreze demnitatea umană și onorabilitatea profesională și să continue a ajuta pe cei în nevoie, de multe ori salvând vieți nu prin tratamentul oferit (aproape inexistent), ci printr-o comportare care includea trucuri, certificate false, diagnostice inexistente, cu scopul de a prelungi vieți și a evita tragicul sfârșit ce-l aștepta pe cel aflat la cheremul prea eficientului sistem de lichidare a existenței umane.
    Întorcându-mă la realitatea zilelor noastre, n-aș dori să apar în ochii cititorului ca fiind un naiv incurabil. Știu prea bine că, atunci când un pacient aflat la ananghie e nevoit să-și aleagă medicul care să-i amelioreze situația, ultimul lucru care-l interesează va fi demnitatea umană și onorabilitatea profesionistului. Dar ar fi o greșeală să privim acest subiect doar din punctul de vedere al pacientului izolat. Până la urmă, faima profesională a medicului e dublată, de cele mai multe ori, de calitatea sa umană, de modul în care reușește să-și păstreze demnitatea și onorabilitatea.
    Îmi aduc aminte, din tinerețea mea, de zicala după care e bine să faci ce zice preotul și nu ce face el. Am cunoscut colegi care propovăduiau cu insistență încetatul fumatului, dar care, între un pacient și altul, se refugiau pentru a-și aprinde o țigară. Nemai­vorbind de simpaticii noștri colegi obezi, care recomandă scăderea în greutate a fiecărui pacient diabetic sau cardiac. Desigur, sănătatea medicului nu se rezumă la respectarea riguroasă a câtorva principii – regimul alimentar, evitarea excesului de alcool, interdicția de a fuma sau obligativitatea activității fizice de câteva ori pe săptămână. Mai există un aspect, nu mai puțin serios, privitor la starea de sănătate fizică și mintală a fiecăruia dintre noi. Mă refer la stresul profesional, un element a cărui existență a fost dovedită cu prisosință de nenumăratele studii în care subiectul era capacitatea medicului de a face față situațiilor în care activitatea sa e afectată de elemente nocive. În ultimii ani am fost interesat de acest subiect în legătură cu activitatea medicului ATI și am contribuit, într-o oarecare măsură, la elucidarea sa printr-un studiu în care am dovedit influența stresului la locul de muncă asupra nivelului cortizolului salivar (un nivel aproape identic cu cel sanguin).
    Noi, medicii, suntem supuși în permanență unei presiuni la locul de muncă, care uneori (sau chiar prea des) ne afectează starea de sănătate. Unele fenomene negative având ca etiologie stresul profesional par la prima vedere neimportante – de exemplu, scăderea capacității de memorizare provocată de prea puținele ore de somn, mai ales în nopțile de gardă. Dar nefasta influență a stresului profesional asupra stării de sănătate a medicului poate avea consecințe mult mai grave. În trecut (din păcate nu există date privitoare la ultimele decenii) au fost publicate studii care indicau o proporție dublă de sinucideri în rândurile medicilor ATI în comparație cu alte specialități medicale. Studii relativ recente indică existența unei legături directe între nivelul de stres și incapacitatea medicului de a separa activitatea profesională de viața personală, cu consecințe negative asupra familiei.
   Un cunoscut anestezist american, Mike Roizen, a publicat în urmă cu mulți ani lista de sfaturi ce trebuie urmate cu scopul păstrării unui nivel de sănătate acceptabil – printre altele, utilizarea cu folos a timpului liber, cultivarea vieții sociale, igiena vieții de familie, evitarea datoriilor pecuniare, dezvoltarea simțului umorului etc. N-am nicio îndoială că stresul profesional afectează în bună măsură nu numai viața și activitatea medicului ATI, ci și a celor de alte specialități. De aceea, importanța unui stil de viață sănătos nu poate fi subestimată.
   Revenind la citatul alăturat, am să mă refer și la partea sa finală, despre calitatea „vieții a patra”, senescența. Nu există dubii asupra influenței pe care o are modul de viață din perioada activă după momentul pensionării: cum îți așterni, așa vei dormi! „Așternutul” perioadei vârstnice se pregătește cu mulți ani înaintea ieșirii la pensie. Pregătirile nu se referă numai la păstrarea capacității de a continua într-o anumită măsură activitatea profesională, ci mai ales la nevoia de a descoperi acele subiecte, domenii de activitate care trebuie cultivate din timp pentru a fi transformate în activități utile, plăcute și atractive, pentru acea parte a vieții în care profesia va ocupa un loc din ce în ce mai puțin important.
   Un coleg de breaslă, acum nonagenar, mă sfătuia în urmă cu zeci de ani să am grijă să-mi pregătesc un hobbypentru momentul ieșirii la pensie. Iată, deci, dezvăluit aici, unul din principalii „vinovați” pentru incapacitatea autorului acestor rânduri de a se opri din scris, în trei limbi și în domenii îndeajuns de diferite unul de altul!
   Se pare că toate la un loc – demnitatea umană, profunda înțelegere a suferinței celor din jur și prezervarea sănătății personale la un nivel acceptabil – formează cadrul ideal pentru intrarea în zona vârstei înaintate și o chezășie pentru posibilitatea de a te bucura de viață până în ultima clipă.

  

Încearcă să-ți trăiești viața în mod sănătos și onorabil, iar atunci când vei îmbătrâni, vei putea să te bucuri de viață pentru a doua oară.”
(Al 14-lea Dalai Lama, n. 1935)

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe