Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Deprimarea adolescenților

Viața Medicală
Dr. Martin S. MARTIN luni, 5 decembrie 2016
    În căutarea unei explicații privind posibila legătură dintre tehnologia digitală și deprimarea adolescenților americani, probabil balanța s-ar înclina către însin­gurare, ca posibilă cauză a efectului nociv indus de folosirea excesivă a tehnologiei în ultimele decenii.
   Izolarea tinerilor prin obsesia mediilor cibernetice este importantă, dar cauza adevărată a neliniștii, anxietății și deprimării adolescenților a fost identificată de psihologi în hiperconectivitate, sufocare prin exces de informație. Tinerii primesc mai mult decât pot duce, supraîncărcarea făcându-se în fiecare zi și continuu, pentru un timp prelungit.
    Noua dependență vine cu pierderea somnului, imposibilitatea de a se relaxa, scăderea performanțelor școlare, pierderea interesului în oameni și colegi, izolarea progresivă, senzația de a fi incapabil pentru a face față vieții și școlii, atacurile de anxietate, recurgerea la substanțe chimice, automutilarea. Statisticile sunt mai mult decât îngrijorătoare. În Statele Unite, trei milioane din adolescenții cu vârsta între 12 și 17 ani au avut cel puțin un episod de deprimare majoră și 6,3 milioane (25% din grupa de populație adolescentină) suferă de anxietate. Cifrele au fost în continuă creștere începând cu anul 2012, când incidența deprimării la adolescenți era doar de 7% și panta de creștere este vizibil accelerată.
    Mediile urban, suburban și rural par a fi interesate în mod egal, iar nivelul economic al familiei nu joacă un rol major. Fetele sunt afectate mai mult decât băieții de deprimare, dar adolescenții de sex masculin au mai frecvent simptome de anxietate. La adolescente, tendința la automutilare este mai des întâlnită. Nevoia de a-și provoca durere fizică, pe care cei afectați o percep ca o cale de a atenua stresul psihic, este o caracteristică a depresiei prin abuz de informație.
   În varianta deprimării sau anxietății autoprovocate prin uzul tehnologiei digitale, diagnosticul este întârziat când subiecții, inteligenți și adaptativi, ascund multă vreme simptomele de părinți și colegi. Din această cauză, experții cred că procentajele de afectare sunt mai mari decât cele comunicate. Odată afectat, adolescentul se distanțează progresiv de familie și colegi, iar folosirea mijloacelor digitale crește. Într-un fel, fenomenul este comparabil cu cel creat de introducerea pe scară largă a telefoanelor și televizoarelor, de după 1950, dar atunci controlul părinților era mult mai eficace și mai prompt, fiindcă aveau acces direct la supravegherea folosirii celor două aparate.
    Este o trăsătură a generațiilor din secolul XXI să fie înzestrate cu mai puțină rezistență decât părinții și bunicii lor, poate și din cauza faptului că majoritatea dintre ei nu a trebuit niciodată să se zbată pentru existență. Tinerii au tendința să caute mijloace de stimulare emoțională, iar mijloacele electronice, larg accesibile, oferă o multitudine de aplicații și link-uri care îi conduc la subiecte cu intensitate mare. Cu toate acestea, un sfert din ei nu pot face față materialului oferit.
    E un lucru ușor de observat că adolescenții petrec cea mai mare parte a timpului absorbiți de ecranele lor, la care se uită mai mult decât privesc în jur, sau la alții ca ei. De asemenea, accesul copiilor la mijloacele electronice se întâmplă acum de la vârste fragede, de unde și crearea obișnuinței. Pe măsură ce cresc, copiii și adolescenții sunt mai familiari cu ele și recurg mai mult la tehnologia digitală decât la realitatea din jur. Psihologii pediatri au început să facă recomandări părinților legat de „timpul de ecran” adecvat fiecărei vârste, avertizând că excesul poate avea consecințe foarte serioase.
   Când problema este suspectată, ajutorul și tratamentul trebuie căutate fără întârziere. Terapia constă în ghidarea comportamentului subiectului și al familiei, agenți medicamentoși anxiolitici și antidepresivi și „dezintoxicarea digitală”, toate cerând o cooperare deschisă și susținută.

 

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.