O simplă
căutare Google pentru consultații medicale online propune fără întârziere o
listă de peste 34 de milioane de adrese, iar pentru cumpărarea unui medicament,
nu mai puțin de 37 de milioane de site-uri. E-medicina, atât în oferta de
servicii diagnostice și indicații de tratament, cât și în comerțul de produse
farmacologice, a făcut pași uriași în ultimii ani. Nu se poate ști câte
servicii medicale oferă asistență bolnavilor fără contact direct.
Despre
farmacii, compania de televiziune ABC spunea că, în urmă cu doi ani, operau în
lume peste 40.000 de farmacii înregistrate. Ulterior, Agenția națională pentru
controlul alimentelor și drogurilor (FDA) a avertizat că multe din farmaciile
din alte țări care operează pe teritoriul SUA nu au licențe în aceste state și
unele nici nu folosesc farmaciști calificați.
Sarah Cann a
publicat anul acesta pe menshealth.com rezultatele unei investigații
făcute la șase adrese de internet, luate de pe lista de servicii cu medic.
Acestora li s-au dat informații despre doi bolnavi fictivi, a căror condiție de
sănătate a fost detaliată sub forma a două scenarii, concepute de un profesor
de medicină internă de la Universitatea Harvard și li s-a cerut să contribuie
cu opinii diagnostice și sfaturi de conduită și tratament. Unul din scenarii
era construit ca un caz de durere abdominală recidivantă, celălalt descria
simptome de dificultăți intermitente de respirație. Răspunsurile au fost
analizate și comentate de doi specialiști în domeniul gastroenterologiei și
bolilor pulmonare și concluziile au fost trase de profesorul de la Harvard.
Toate cele șase servicii medicale online au furnizat analize medicale de
calitate, au emis păreri de diagnostic diferențial complete și mature și au dat
sfaturi judicioase despre cum ar trebui să procedeze pacienții imaginari. Deși
un studiu atât de limitat nu poate da asigurări unor mase largi de bolnavi, a
fost încurajator să poată confirma că, în cazul serviciilor investigate,
calitatea medicinii furnizate online este foarte bună.
Autorii
îndeamnă însă la prudență și îi sfătuiesc pe cei care apelează la acest tip de
asistență medicală să dea informații cât mai amănunțite despre simptomele lor
și să fie sceptici din plecare, știind că în niciun serviciu medical din lume
diagnosticele nu pot să fie exacte în procente de 100%, mai ales când se
bazează pe o singură prezentare. De asemenea, cei care apelează la medicina
online au fost sfătuiți să recurgă frecvent și la o a doua opinie, pentru a-și
mări șansele de exactitate.
Concluzii total
diferite au reieșit însă dintr-un alt studiu realizat de o echipă de la
Universitatea statului California din San Francisco, condus de dr. Jack Resnick
și publicat în JAMA Dermatology. Cercetătorii au investigat 16 servicii
medicale online, cărora le-au cerut părerea după ce li s-au furnizat imagini cu
leziunile cutanate ale unor bolnavi. Medicii care au dat răspunsurile au greșit
diagnosticul în mai multe cazuri de sifilis, herpes și cancer de piele. Din 14 doctori
cărora li s-a cerut părerea despre un caz frapant de melanom avansat, trei au
dat asigurări că este vorba de o leziune cutanată benignă. Mai mulți
diagnosticieni nu au fost capabili să ceară informațiile relevante, care ar fi
ajutat la diagnostic. Șapte medici nu au pus diagnosticul unei condiții
potențial severe, de herpes extins prin eczemă și au recomandat greșit
tratament cu steroizi, care poate agrava mersul bolii. Numeroși doctori au
recomandat anumite tratamente, fără să întrebe ce condiții de intoleranță și
alergii au bolnavii și fără să informeze pacienții despre posibilele efecte
secundare ale tratamentului prescris. În fine, s-a dovedit că trei firme
medicale foloseau medici care nu aveau licențe de practică pentru regiunea de
unde proveneau bolnavii.
Cercetătorii
californieni l-au abordat pe directorul executiv al Asociației americane de
telemedicină, care a confirmat volumul mare și rapid crescător al „vizitelor“
online, estimând că anul acesta numărul lor va ajunge la peste un milion.
Asociația a declanșat un proces de verificare și licențiere, care va fi în
curând obligatorie pentru practica acestei variante de medicină, dar până în
prezent numai șapte din cele 500 de companii care au solicitat înregistrarea au
fost evaluate.
Lucrurile sunt
mai critice la furnizarea de medicamente, fiindcă sunt mai frecvente farmaciile
localizate în alte țări, dintre care unele sunt chiar frauduloase. Au fost
semnalate cazuri de livrare de medicamente greșite, de calitate proastă sau
chiar inactive. FDA a publicat o listă de criterii care trebuie să trezească
suspiciunea consumatorilor: faptul că o farmacie este dispusă să elibereze
medicamentele fără rețetă, sau se oferă să producă ea rețeta, ofertele exagerat
de ieftine de medicamente cunoscute să aibă un preț ridicat, insistența cu care
revin la cei care au făcut o comandă vreodată cu oferte și reclame
nesolicitate, adresa în țări „suspecte“ și rezistența de a da un contact care
poate fi verificat.
Asistența
medicală și comerțul cu medicamente online cresc din multiple motive. Cel mai
important pare a fi ușurința cu care se obțin aceste servicii, dar și faptul
că, raportat la costurile cabinetelor medicale clasice, medicina online este
mult mai ieftină.
Și costul
medicamentelor este ridicat în SUA pentru cei care nu au asigurare, motiv
pentru care multe farmacii online devin atractive celor care se eschivează de
la calea tradițională și sigură: examen medical, emiterea rețetei, farmacie cu
personal calificat și licențiat.
Rămâne ca
eforturile de a introduce licențierea obligatorie și de a menține un control
strâns al furnizorilor să înlăture șansa ca pacienții să fie înșelați sau prost
tratați. Dar, din cauza volumului foarte mare de astfel de ofertanți, acesta
pare să fie un obiectiv greu de atins.
