Newsflash

Diferența dintre medic și șofer

de Conf. dr. Horia BUMBEA - mar. 2 2018
Diferența dintre medic și șofer
De la o zi la alta, traficul devine tot mai aglomerat, atât în orașe, cât și pe șoselele patriei. Numărul șoferilor din România este în creștere. Tinerii de azi nu așteaptă decât împlinirea vârstei la care se pot urca la volan, obținerea carnetului fiind de la sine înțeleasă. Oricâte încercări ar fi de trecut, nimic nu-i face să se teamă de această răspundere.

Și de ce s-ar teme? Au văzut cu toții ce (nu) a pățit un celebru om de televiziune, după ce a depășit linia continuă, pe DN1, lângă „Cotul Donului” și a omorât patru persoane. Cât a plătit despăgubire? Nimic! Daunele au fost suportate de compania care i-a emis polița RCA. Pe de altă parte, o doctoriță de la Târgu Jiu care a greșit la serviciu a fost condamnată la plata unor daune de sute de mii de euro, uriașe în raport cu salariul. Asta după ce a plătit, degeaba, o poliță de malpraxis, poate mai puțin consistentă decât polița RCA a amintitului om de televiziune.

Polița de malpraxis asigură în medie daune de circa 30.000 de euro, fără a acoperi însă și daunele morale, care în prezent nu au niciun plafon. Până acum, onorabilii magistrați, care oferă cu generozitate condamnări de sute de mii de euro pentru medici, nu au considerat necesar să armonizeze deciziile, măcar la nivelul României. Nu zic la cel al bogatelor țări europene, unde despăgubirile care se acordă sunt mai mici decât în cea mai săracă dintre țările UE. În țara noastră, explicația pe care o dau asigurătorii pentru a nu achita daunele morale este tocmai această lipsă a plafonului. Sigur, când doar profitul primează, nu mai contează de unde vin explicațiile. Ce lipsește, în primul rând, aș zice, este lipsa unei constrângeri legale, care vine mănușă intereselor companiilor de asigurare.

Recent, am avut o discuție cu colegii mei din spital și am constatat că problema malpraxisului încă rămâne o provocare pentru practica medicală în România europeană, așa cum era și înainte de intrarea în UE. Pretențiile și așteptările pacienților au suferit modificări importante față de perioada pre-aderare; legile însă nu s-au modificat de atunci. Reglementarea malpraxisului încă are forma juridică definită înainte ca țara noastră să intre în Uniunea Europeană. Ea este una dintre prevederile care nu au fost modificate de sutele de amendamente la Legea 95/2006.

Articolul 642 din această lege definește personalul medical ca fiind „medicul, medicul dentist, farmacistul, asistentul medical și moașa care acordă servicii medicale”, iar malpraxisul ca fiind „eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice”. Personalul medical răspunde civil, potrivit aceleiași legi, pentru: prejudiciile produse din eroare, care includ și neglijență, imprudență sau cunoștințe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prin acte individuale în cadrul procedurilor de prevenție, diagnostic sau tratament; prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementărilor privind confidențialitatea, consimțământul informat și obligativitatea acordării asistenței medicale; prejudiciile produse în exercitarea profesiei și atunci când își depășește limitele competenței, cu excepția cazurilor de urgență în care nu este disponibil personal medical ce are competență necesară. Răspunderea civilă reglementată prin această lege nu înlătură angajarea răspunderii penale, dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracțiune conform legii.

Articolul următor din legea mai sus amintită spune că toate persoanele implicate în actul medical vor răspunde proporțional cu gradul de vinovăție al fiecăruia, precum și că personalul medical nu este răspunzător pentru daunele și prejudiciile produse în exercitarea profesiunii. Este vorba de daunele și prejudiciile cauzate de condițiile de lucru, dotarea insuficientă cu echipament de diagnostic și tratament, infecțiile nosocomiale, efectele adverse, complicațiile și riscurile în general acceptate ale metodelor de investigație și tratament, viciile ascunse ale materialelor sanitare, echipamentele și dispozitivele medicale, substanțele medicale și sanitare folosite, chiar și atunci când personalul medical acționează cu bună-credință în situații de urgență, cu respectarea competenței acordate. Vedem astfel că personalul medical răspunde civil pentru o eventuală eroare, însă instituția în care își desfășoară activitatea răspunde în anumite cazuri specifice. Din câte știm noi, reclamațiile pentru erorile medicale sunt de cele mai multe ori lansate împotriva medicului, în puține cazuri fiind făcute plângeri la adresa instituției.

Chiar dacă doar medicul plătește, asta nu înseamnă că societatea nu are costuri. Exodul medicilor în Occident este cauzat și de continua hărțuire a profesioniștilor din domeniu, care lucrează permanent sub amenințarea cu pierderea bunurilor și a libertății. Niciun șofer nu a emigrat din cauza legii circulației. Mii de medici au plecat însă inclusiv din cauza legii malpraxisului.

Să nu se considere că medicii nu cunosc adevărata cauză a problemei. O cercetare sociologică desfășurată de Colegiul Medicilor din Municipiul București a arătat că majoritatea medicilor identifică precis problema poliței pentru malpraxis ca fiind lipsa de acoperire a despăgubirilor morale și lipsa totală de control asupra alegerii formei de asigurare. Este, de fapt, o problemă morală a celor care fac legile, favorizând companiile de asigurare și defavorizându-i pe medici. Practic, din punctul de vedere al asigurărilor, în România sistemului inversat al valorilor, este mai bine să fii șofer decât medic. Și, mai nou, dacă ești șoferul cui trebuie, poți câștiga chiar potul cel mare…

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe