Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Doctor la comandă sau medicina de butic

Viața Medicală
Dr. Martin S. MARTIN luni, 26 mai 2014
   Societăţile umane sunt animale greu de îmblânzit şi de ţinut sub frâu. În toată lumea, politicienii continuă să introducă reforme, fără a anticipa întotdeauna corect (uneori nu este nici măcar posibil) consecinţele nedorite ale măsurilor luate de ei şi transformate în legi. Atunci când urmările unor noi legislaţii vin în contradicţie cu interesele cetăţenilor, aceştia răspund prin inventarea unor metode de a se eschiva de prevederile noilor legi, de a-şi prezerva propriile interese. Rapiditatea şi imaginaţia cu care cetăţenii limitează efectele sau se sustrag cu totul din faţa măsurilor care le ameninţă interesele sunt uimitoare.
   Robert K. Merton a introdus, în 1936, termenul de consecinţe neintenţionate ale reformelor şi acţiunilor cu intenţie modificatoare în societate, pe care le-a grupat în trei categorii: beneficiu neaşteptat, efect negativ care impune luarea unor măsuri suplimentare (de exemplu, desecarea terenurilor mlăştinoase a dus la schimbări climatice, hidrografice şi chiar la dezastre – inundaţii) şi efecte dezastruoase, care anulează integral intenţia iniţială (prohibiţia băuturilor alcoolice în SUA a generat contrabanda, gangsterismul, a mărit criminalitatea şi a dus la creşterea consumului de băuturi alcoolice).
   Sub ochii noştri, are loc apariţia unor consecinţe negative neintenţionate legate de introducerea în practică a reformei sistemului de sănătate american, experiment social fără precedent în istoria acestei naţiuni, cu impact asupra unei şesimi din economia ţării, asupra pacienţilor de toate categoriile şi asupra practicienilor: medici, tehnicieni, surori, administratori medicali, farmacişti etc.
    Nemulţumirile medicilor sunt multiple, dar câteva se înscriu în capul listei. Plata serviciilor medicale a fost scăzută drastic, mai ales pentru bolnavii din sistemul Medicaid (asigurare medicală federală pentru bolnavii cu venituri mici sau fără venituri), care înregistrează o creştere rapidă a celor înscrişi. Retribuţia medicilor şi spitalelor a fost diminuată, deşi într-o măsură mai mică, şi în sistemul Medicare (asigurarea federală pentru cetăţenii în vârstă de peste 65 de ani). Ca urmare, 31% din doctorii americani au renunţat să participe la îngrijirea asiguraţilor din sistemul Medicaid şi 25% au părăsit sistemul Medicare. În Statele Unite, exista deja o criză de medici, atât de medicină generală, cât mai ales de specialişti. Cu noul exod, bolnavii Medicaid şi Medicare vor avea dificultăţi din ce în ce mai mari să găsească doctori care să-i îngrijească şi timpul de aşteptare pentru tratament va creşte. În această direcţie, vizibilă din primele luni de punere în practică a Obamacare, efectul legii este departe de cel care a fost dorit şi măsurile de corectare vor fi foarte curând imperioase.
   În ordinea motivelor de nemulţumire a doctorilor, imediat după cea legată de micşorarea veniturilor, urmează insatisfacţia legată de creşterea formalităţilor, regulamentelor şi a birocraţiei documentelor. Pentru completarea datelor electronice, aşa cum scriam într-un articol precedent, adaptarea s-a făcut prin introducerea scribilor medicali. Dar pentru toate celelalte angarale cărora trebuie să le facă faţă medicii, mulţi din ei se îndreaptă spre forme de practică noi (sau reinventate în condiţiile actuale), care elimină din ecuaţie companiile de asigurări şi guvernul, lăsând relaţia medic–pacient neafectată de nicio altă influenţă. Una din variante este cea a serviciilor care nu acceptă decât plata în numerar.
   În trecut, au existat cazuri foarte rare de pacienţi sau familii foarte bogate, care călătoreau mult sau petreceau o mare parte a anului în afara graniţelor şi care au angajat doctori numai pentru ei. Aceştia au fost numiţi concierge physician, sau doctor la comandă, gata să efectueze servicii medicale la orice oră. Termenul vine de la cuvântul francez concierge, tradiţional legat de administratorul unui imobil, care locuieşte permanent în el şi e gata să răspundă la orice nevoie a locatarilor. În Statele Unite, salariaţi de tip concierge sunt folosiţi de toate hotelurile de lux, unde se schimbă în ture şi pot fi chemaţi pentru orice serviciu imaginabil.
   Concierge physician trece în prezent din izolarea de raritate într-o nouă formulă. Doctorii fac contracte permanente cu pacienţi bine situaţi financiar şi primesc o sumă de bani anuală (considerabilă) pentru a răspunde la nevoile lor. Această sumă e garantată doctorului, indiferent de frecvenţa cu care a fost solicitat. Dacă totalul costurilor pentru servicii medicale depăşeşte suma iniţială, doctorul emite note de plată pacienţilor, care le achită aşa cum achită orice alt furnizor. Aceste practici de boutique medicine, care erau în trecut de ordinul câtorva sute, au ajuns în 2012 la 4.400 şi arată o tendinţă de creştere. Un studiu recent făcut de Merritt Hawkins a arătat că 7–10% din medicii americani activi iau în calcul posibilitatea de a trece la o practică fie cash only, fie concierge physician. Motivaţia lor: dorinţa de a scăpa de multiplele formalităţi birocratice din noul sistem (care le ocupă 22% din timp) şi să evite restricţii încă şi mai mari, pe care le anticipează (Scott W. Atlas, 2014).  
   Criticile aduse acestor noi forme de practică sunt numeroase şi se centrează pe scăderea numărului de doctori disponibili pentru îngrijirea marii mase de pacienţi, unde şi aşa se înregistrează un deficit cronic de medici. Pacienţii cu mijloace financiare limitate vor avea cel mai mult de suferit. Numai că, şi în breasla medicală, ca în orice domeniu de business, argumentele economice sunt cele care explică şi dictează direcţiile alese. În exemplele de mai sus, consecinţele negative neintenţionate ale aplicării reformei sistemului medical sunt regretabile. Dar erau ele neanticipabile?

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.