Newsflash

Două povești, trei țări și o frontieră

de Dr. Vlad STROESCU - iul. 13 2018
Două povești, trei țări și o frontieră
În timp ce se plimbă pe principala arteră comercială a micului târg din landul Baden-Württemberg, domnul B. e aproape îngenuncheat de o uriașă și brutală apăsare pe piept. Respirația i se taie și aerul tras spasmodic în piept nu e suficient, mâinile și picioarele nu și le mai simte; în schimb, simte măruntaiele lichefiate, precum și valurile de sudoare rece. E ca și cum corpul i s-a întors pe dos, ca un ciorap. În timp ce lumea din jur se răsucește de parcă un accident grav a deraiat-o de pe ax, nu se poate gândi decât că asta a fost. Moartea cu care suntem toți datori l-a surprins aici, printre străinii din a căror limbă nu pricepe nimic, departe de soție și de cei trei copii, care de-acum încolo vor avea o viață mult mai grea, dacă nu cumva vor pierde și acoperișul de deasupra. Ar striga după ajutor, dar nu știe cum în germană. S-ar ascunde undeva, de teamă și rușine, poate și-ar aduna puterile și mințile, dar nu are unde, în câmp deschis, în plină stradă aglomerată. Noroc că suferința are limba ei universală și imediat inteligibilă, așa că în cele din urmă cineva cheamă o ambulanță și în mai puțin de zece minute domnul B. e dus la spitalul din localitate.
    O armată de oameni îmbrăcați în halate de diverse culori îl procesează, îl introduc în aparate mari și zgomotoase, îl înțeapă, îi lipesc electrozi, îl răsucesc în toate pozițiile și îl pun să facă gesturi caraghioase. Nu pricepe mai nimic din ce i se zice, dar până la urmă află că nici medicii nu știu ce are. Îi dau drumul acasă când își mai revine, dând din umerii lor și bătându-l încurajator pe ai lui. Dar acasă e departe, acasă e o localitate din județul Ilfov, unde sunt doar bătrâni și femei cu copii mici.
    Domnul B. are 34 de ani și de la opt până la 18 ani a muncit pe șantiere românești. A fost mai întâi salahor și, treptat, a învățat de toate, căci așa cere tradiția neamului său de muncitori în construcții: să-și facă ucenicia de mic și după aia poate să facă ce vrea, nu că ar avea prea mult de ales. Fusese printre ultimii rămași acasă, restul bărbaților erau la muncă în America, Europa, Africa și Orientul Mijlociu, zidind casele popoarelor, fiecare cu bucățica lui de Babel. El nu ar fi plecat niciodată, dar soția l-a împins de la spate, sărăcia era prea mare în România. Iată că nu trecuseră nici șase luni de muncă grea, dar bine plătită, în Germania, că s-a și întâlnit cu moartea pe strada pietonală cu multe magazine de pantofi. Și iată-l fugind acasă, un „acasă” unde nu e însă bine-venit mai mult de câteva zile de vacanță: „Ce faci bărbate, rămânem muritori de foame, hai înapoi la muncă, hai că în patru ani face fata cea mare 16 ani și o las pe ea șefă în casă și vin și eu cu tine”. „Dar sunt bolnav, bolnav rău, femeie, ce mă fac, nici doctorii nu știu. Cică să merg la psihiatru.”
    Între timp, domnișoara C., în vârstă de 22 de ani, studiază economia mediului la Edinburgh. Tot mai mulți părinți își încurajează copiii să studieze afară și poate să rămână acolo. Dacă pentru ei e prea târziu, poate pentru copii... Ai domnișoarei C. sunt foarte mândri, dar și cu mari așteptări, a avut mereu zece pe linie, doar n-o să își strice acum recordul. Spre deosebire de domnul B., dumneaei vorbește engleza la nivel conversațional și chiar a prins și asprul accent scoțian.
    Viața de studentă nu e chiar așa cum își imaginase, e mult de muncă și sunt fel de fel de proiecte, deadline-uri, echipe în care trebuie să lucreze cu colegi aproape ostili în supercompetitivitatea lor. Orele din zi nu îi ajung, așa că lucrează și noaptea. Colega de cameră o ajută cu niște pastile stimulante, „sunt doar medicamente, se dau și în ADHD”, îi spune, „sunt foarte bune pentru creier”. Și, într-adevăr, funcționează, cine are nevoie de mai mult de trei ore de somn pe noapte?
    În sfârșit vine și vacanța, deși, ciudat, perspectiva de a-și revedea prietenii din adolescență nu o mai entuziasmează, e înapoi acasă și doar zace în pat. Curios, somnul nu vrea să vină, deși e foarte obosită, toată noaptea se perpelește, asediată de gânduri tot mai negre, groaza de eșec și de o viață fără sens, fără dăruire, fără orizont: „Mai bine să mor sau să dau timpul înapoi și să nu mă mai fi născut”, sunt gânduri absurde, dar plauzibile, rimează cu un adevăr ascuns și teribil. Trec săptămânile și părinții sunt foarte îngrijorați: „De ce zace așa și, mai ales, ce o să facă în Anglia când se va reîntoarce, nu mai bine abandonăm tot?”.
    De doi ani, reapare periodic știrea care confirmă că suntem pe locul doi în topul mondial al emigrării, după Siria. Căutați pe Google, veți regăsi articolele în septembrie 2016, august 2017 și februarie 2018. Pleacă tinerii care muncesc cu brațele, cu mintea și cu inima. Majoritatea colegilor mei de facultate au plecat. Uite însă că nici să pleci cum trebuie nu mai poți, nu e chiar așa de ușor, așa cum dovedesc două dintre „bestsellerele” practicii mele.
    Cele două cazuri fictive de mai sus sunt exponente pentru ocurențe foarte frecvente în ultimul deceniu. Le-am întâlnit, cu variațiuni minime, de zeci de ori la cabinet. Cabinet care a ajuns, iată, o răscruce de vânturi, o frontieră, un punct vamal. Dacă trece depresia, mergi mai departe, dacă nu, stai aici, în țara depresivă și traumatizată. Dar și dacă mergi mai departe, nu nedespărțim de tot. Depresia nu se vindecă într-o zi. Legăturile noi nu se fac într-o zi, cele vechi nu se rup nici în ani.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe