Dintre
contribuţiile româneşti publicate în ultimele săptămâni în reviste ştiinţifice
internaţionale indexate în PubMed se distinge un interesant studiu1
privind implicarea interleukinei 9 şi a receptorului acestuia în patogeneza
colitei ulcerative. Publicat în revista Gut
(factor de impact 10,732), studiul a fost realizat la Erlangen, unde clujeanul
Mircea Teodor Chiriac (de la Universitatea „Babeş-Bolyai“), unul dintre autori,
urmează un stagiu postdoctoral.
Un
alt articol cu coautor din România publicat într-o revistă importantă este cel
din Journal of Hepatology (IF 9,858)
privind răspunsul virologic susţinut la pacienţii cu hepatită C în stadiu
avansat trataţi cu telaprevir. Deşi nici din PubMed şi nici din articolul
propriu-zis2 nu am aflat identitatea exactă a autorului din România,
notat ca A. Streinu-Cercel (ar putea fi prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, dar şi
fiica acestuia, Anca), este de notat contribuţia românească la studiul clinic
citat.
Profesorul
Petrişor Geavlete, şeful clinicii de urologie a Spitalului Clinic de Urgenţă
„Sf. Ioan“ Bucureşti, îşi reconfirmă statutul de specialist cu recunoaştere
internaţională publicând în Nature
Reviews Urology (IF 4,79) un state-of-the-art în domeniul său predilect:
ureteroscopia3. Este lăudabil că un specialist român prezintă într-o
foarte respectabilă revistă internaţională cele mai noi cunoştinţe de urologie
diagnostică minim invazivă. Tot un articol de tip review publică şi dr. Sabina
Antoniu, de la UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi, în
Expert Opinion on Investigational Drugs (IF 4,744). Articolul4
evaluează potenţialul terapeutic al bedoradrinei, un agonist beta-2
ultraselectiv, în tratamentul astmului exacerbat şi al BPOC.
Prof.
dr. Dragoş Vinereanu este, alături de prof. dr. Luigi Badano, autor senior al
unei interesante cercetări realizate de la Padova de medici români (Sorina Mihăilă
şi Denisa Muraru) şi italieni privind utilizarea ecocardiografiei transtoracice
3D în analiza geometriei inelului mitral. Studiul5 a fost publicat în Journal of the American Society of
Echocardiography (IF 4,277).
Un
grup din Bucureşti a publicat în PLoS One(IF 3,73) un studiu6 care a urmărit corelaţiile genotip–fenotip
la 50 de persoane (două familii) din zona Rucăr, din care şapte diagnosticaţi
cu boală Wilson. Autorii afirmă că respectiva comunitate ar avea cea mai mare
prevalenţă a bolii Wilson descrisă vreodată (1:1.130).
Şi
stomatologia românească este reprezentată în literatura ştiinţifică internaţională
foarte recentă, prin studiul7 publicat de dr. Rodica Cosgarea, de la
Facultatea de Medicină Dentară a UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, privind
analiza culorii ţesutului moale din imediata vecinătate a implantului la
contactul cu titanul şi zirconiul. Cercetarea a apărut în Clinical Oral Implants Research (IF 3,433). Tot o cercetare
originală – deşi aici este vorba de un studiu clinic – publică8 şi
grupul condus de conf. dr. Ioana Grinţescu, de la clinica ATI a Spitalului
Clinic de Urgenţă Floreasca. Urgentiştii au urmărit influenţa suplimentării cu
glutamină administrată parenteral asupra homeostaziei glucozei la pacienţii
politraumatizaţi aflaţi în stare critică. Rezultatele au apărut în Clinical Nutrition (IF 3,298), revista
oficială a Societăţii Europene de Nutriţie Parenterală şi Enterală.
Încheiem
prezentarea contribuţiilor româneşti publicate recent în reviste internaţionale
cu semnalarea unui nou rezultat al colaborării dintre psihiatrii braşoveni şi
cei newyorkezi. Studiul9 ce îi are pe dr. Petru Ifteni, de la
Universitatea „Transilvania“, ca autor principal, şi pe prof. dr. Peter Manu,
ca autor senior, a vizat titrarea rapidă a clozapinei la pacienţi cu tulburare
bipolară refractară la tratament. Acelaşi grup a publicat, la finele anului
trecut, un studiu similar realizat la pacienţii cu schizofrenie. În ambele
cazuri, titrarea rapidă a antipsihoticului a fost sigură şi eficientă.
Articolul cel mai recent a apărut în Journal
of Affective Disorders (IF 3,295).