Newsflash

Epidemia abuzului de opioide

de Prof. dr. Gabriel M. GURMAN - sept. 22 2017
Epidemia abuzului de opioide
     Prima mea întâlnire – șocantă – cu un caz de utilizare abuzivă de opioide a fost în timpul studenției. Un tânăr în vârstă de 25 sau 26 de ani fusese internat în spitalul de psihiatrie pentru un consum exagerat de morfină și grave tulburări de comportament. Anamneza indica originea acestei grave probleme: pacientul fusese închis pentru activitate „contrarevoluționară”, bătut și schingiuit în beciurile Securității și „tratat” cu morfină împotriva durerilor, pentru a putea fi anchetat în continuare. La polul opus se află întâlnirea mea, mulți ani mai târziu, de data aceasta ca medic, cu o situație pe care o ignorasem cu desăvârșire până atunci. În toată cariera de medic specialist prescrisesem opioide numai pentru tratamentul durerii acute, cum ar fi cea imediat postoperatorie, și, bineînțeles, foloseam aceste droguri în cadrul variatelor tehnici de anestezie generală. Dar în acel an, 1998, aflat în schimb de experiență la unul din spitalele cele mai mari din Toronto, am luat cunoștință de existența unui cabinet de tratament al durerii cronice, care, printre altele, prescria cu mână largă droguri opioide în cele mai diverse situații, cum ar fi durerea lombară sau cea reziduală după o fractură.
     În acel context am înțeles că, în lumea pe care nu o cunoșteam îndeajuns, accesul la droguri ce produc cu foarte multă ușurință dependență era practic nelimitat. Scenariul cel mai ușor de imaginat includea vizita unui drogat la un asemenea cabinet, improvizând o durere lombară cronică și cerând tratament „mai drastic”, deoarece, după spusele „pacientului”, toate celelalte încercări dăduseră greș.
     Așa se face că, pentru cineva interesat să înțeleagă magnitudinea problemei dependenței de droguri din Statele Unite, la care se referă citatul alăturat, explicația acestei endemii care afectează mai toate țările occidentale e în bună parte legată de relativa ușurință cu care individul poate achiziționa un drog opioid, de multe ori fără a încălca vreo lege.
     Voi profita de această ocazie pentru a oferi cititorului câteva date, toate provenind din statisticile americane, și care, fără discuție, provoacă nu numai nedumerire, dar și îngrijorare. Pentru că în această lume în care globalizarea se manifestă peste tot și în toate domeniile, plaga dependenței masive de droguri poate afecta orice punct de pe glob. La o populație de peste 300 de milioane de locuitori, SUA prezintă cifre grave în materie de dependență de droguri. În 2015, peste 21 de milioane de americani în vârstă de peste 12 ani au declarat că au avut sau încă aveau o problemă legată de utilizarea exagerată de droguri. În acel an, șapte milioane de cetățeni americani sufereau de o dependență cronică de droguri, în cea mai mare parte opioide și derivatele lor. În 80% din cazuri era vorba de o asociere între droguri și consumul exagerat de alcool. Nu mai puțin de opt milioane de americani prezentau o situație specială: o combinație între prezența unei maladii psihice și dependența de droguri. În toate aceste date, predominanța bărbaților e evidentă, dar și mai semnificativ e faptul că proporția dependenței de droguri era dublă la șomeri față de salariați. Și, la urmă, iată încă o statistică în spatele căreia se ascunde o realitate greu de acceptat: 50% din foștii deținuți din închisorile americane consumau droguri.
     În prezent, asistăm în multe țări, printre care și Israelul, la o susținută campanie de ușurare a accesului la canabis (marijuana), sub pretextul că acest drog, socotit în mod eronat ca lipsit de efecte secundare și de pericol de adicție, ar fi necesar tratamentului multor pacienți suferind de maladii însoțite de dureri cronice, în mod special neoplazice. Ba, mai mult, anumite publicații prezintă efectele favorabile ale acestui drog chiar și în cazuri de boală Alzheimer! Promotorii acestei campanii fac însă abstracție de un fapt practic imposibil de trecut cu vederea: imensa majoritate a drogaților în rândurile populației americane și-a început „cariera” de consumatori de droguri cu canabis! La ora actuală, 6% din toți studenții americani și 50% din toți americanii în vârstă de 12–25 ani consumă în mod obișnuit și continuu canabis.
     În mod paradoxal, nu am reușit să obțin date privitoare la consumul de droguri în propria mea țară, Israel. Dar o singură cifră e suficientă pentru a provoca îngrijorare și în acest colț al lumii: cam 10% din tinerii israelieni folosesc droguri interzise, sub o formă sau alta.
     Pregătindu-mă pentru acest material dedicat cititorului de limbă română, am încercat să găsesc date privitoare la utilizarea exagerată de droguri în România. Accesul la aceste cifre e mai limitat decât în cazul altor țări, dar iată două din ele: 3,3% din populația adultă folosește marijuana și 0,2% cocaina. Cu alte cuvinte, molima, așa cum e cunoscută în mai toate țările occidentale, încă nu a atins în mod grav plaiurile românești și aceasta este o veste de-a dreptul îmbucurătoare, pentru că există o șansă de a preveni extinderea pericolului, în loc de a fi nevoie de o luptă pentru curmarea lui.
     Decizia de a discuta acest subiect în paginile unui săptămânal medical e legată de intenția de a pune pe hârtie acele măsuri care stau la dispoziția noastră, a profesioniștilor în domeniul medical, pentru a diminua pericolul utilizării abuzive de droguri în rândurile populației. Nouă ne revine o semnificativă parte din această acțiune, nu numai pentru că, vrând-nevrând, diseminăm drogurile opioide, ele făcând parte din arsenalul nostru terapeutic, dar și pentru că noi cunoaștem cel mai bine nu numai pericolul social al dependenței de droguri, ci și pe cel medical. Nu e în intenția mea să fac o prezentare pe larg a maladiilor legate de abuzul de droguri. Îmi voi permite doar să amintesc influența acestora asupra păstrării regulilor igienei personale și crearea de condiții favorabile pentru o atmosferă de totală promiscuitate, corporală, socială și sexuală. Maladiile venerice însoțesc abuzul de droguri, SIDA ocupând primul loc. Sumbra combinație dintre droguri și alcool duce într-un imens număr de cazuri la insuficiență hepatică. Subnutriția cronică face loc tuberculozei, o maladie care, de fapt, era în pragul dispariției pe întregul mapamond. Și, cum menționam mai sus, afecțiunile psihice se însoțesc de un consum exagerat de droguri, de aici și proporția crescută de sinucideri și acte violente.
     În fața acestei serioase situații, medicul e nevoit să apeleze nu numai la cunoștințele sale profesionale, ci și la abilitatea sa de convingere și mai ales de organizare a muncii de educare în rândurile tineretului. În cele ce urmează, voi încerca să mă refer la acele măsuri ce ne stau la dispoziție pentru a contribui în mod eficient la campania de limitare a pericolului.
     În primul rând, aici, ca în multe alte domenii, e vorba de educație, mai ales a tinerelor generații. Ea nu poate fi lăsată numai pe mâna educatorilor de meserie și a activiștilor sociali. Un caz tragic, povestit într-o clasă de liceeni, poate avea o influență mult mai puternică decât orice articol publicat pe internet. În multe școli, părinții sunt deseori invitați să țină scurte conferințe despre subiecte legate de propria lor meserie. În majoritatea cazurilor, părinții medici preferă să contribuie la educația sexuală a tinerilor și eu nu pot decât să accept și să întăresc această tendință. Dar o prezentare a pericolelor pe termen lung ale folosirii de droguri mi se pare nu mai puțin oportună și importantă.
     Medicii ar trebui să fie inițiatorii campaniilor în media scrisă și vorbită, cu scopul de a atrage atenția asupra influenței nefaste a consumului de droguri. O privire superficială asupra subiectelor atacate sub formă de postere, reclame și scurte note în presă și la televiziune va indica – surprinzător – că mai toate aceste încercări de influențare a opiniei publice se referă la tabagism și alcoolism, neglijând aproape total pericolul excesului de droguri.
     Câteva cuvinte și despre prescrierea canabisului ca drog analgezic pe termen lung. Datele din literatură indică, într-adevăr, un efect analgezic favorabil în cazurile în care simptomul dureros ce însoțește nenumărate maladii cronice nu poate fi stăpânit prin alte mijloace, mai puțin drastice. De aceea, accesul la canabis trebuie asigurat pentru acei pacienți suferinzi pentru care nu există o altă soluție terapeutică, iar studiile referitoare la efectele acestui drog asupra altor maladii trebuie continuate. Dar, cum aminteam mai sus, aceasta e poarta care, odată deschisă, va rămâne așa și la îndemâna altora. De aici până la abuzul de către persoane sănătoase nu e decât un pas.
     Nu sunt de meserie legiuitor și nici nu am experiență în domeniu, astfel că nu voi îndrăzni să prezint aici sfaturi și nici să ofer soluții. Dar cred că aducerea acestui subiect grav în discuția publică face parte din șirul de obligații profesionale și sociale ale fiecărui medic. Trăim într-o societate liberă, dar libertatea trebuie folosită spre binele tuturor, iar tendința de a o exploata în scopuri periculoase și nedemne trebuie tratată ca atare. Fiecare dintre noi e și părinte sau/și bunic. Bumerangul prescrierii necontrolate de droguri periculoase se poate întoarce oricând împotriva familiilor noastre. Sunt convins că exemplele nu lipsesc, ci doar – prea des – sunt minimalizate sau chiar uitate pe undeva în subconștientul fiecăruia din noi.
     Ca medic ATI nu am dreptul să ignor multiplele cazuri în care proprii mei colegi au căzut în patima drogurilor, cu incredibile consecințe asupra întregii lor vieți, profesionale, familiale și sociale. Tuturor care încă nu înțeleg tragedia consumului exagerat de droguri, îmi permit să le amintesc fraza: „Când încă te mai poți opri, nu vrei, iar atunci când în sfârșit vrei, nu te mai poți opri”. Ea aparține lui Luke Davies, scriitor și poet australian, cel care a scris mult despre dependența de droguri și a contribuit în mod constant la campania de prevenire a folosirii iraționale de opioide.

 

„Mortalitatea în rândul populației adulte din Statele Unite a crescut în ultimii ani, cauza principală fiind utilizarea exagerată de droguri, în special opioide.”
(William C. Becker, David A. Fiellin – NEJM, 2017)


Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe