Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Este obezitatea protectoare?

Viața Medicală
Dr. Martin S. MARTIN vineri, 19 septembrie 2014
   A fost o mare surpriză când, în anul 1999, un studiu din The Journal of Thoracic and Cardiovascular Surgery a arătat că pacienţii cu obezitate moderată au avut, după intervenţii de bypass aorto-coronarian, o incidenţă a complicaţiilor mai redusă şi o rată de supravieţuire mai bună decât bolnavii normo­ponderali. Asta se opunea părerii generale, pur empirice, prin prisma căreia lumea medicală se aştepta ca bolnavii mai corpolenţi să aibă o evoluţie mai complicată după agresiunea chirurgicală. Însă cei slabi (cu un indicator al masei corporale* sub 20) au avut frecvent asociată condiţia de hipoalbuminemie, şi atât masa corporală scăzută, cât şi concentraţia sanguină de albumină mai mică de 2,5 g/dL au fost corelate inde­pen­dent cu o frecvenţă mai mare a sângeră­rilor care au necesi­tat reintervenţii, a insuficienţei renale şi a nevoii de ventilaţie mecanică prelungită. De asemenea, au fost corelate cu o şedere mai îndelun­gată în secţia de terapie intensivă şi cu o durată mai mare de spitalizare. Tot ei au înregistrat şi o mortalitate post­ope­ratorie mai mare decât a bolnavilor cu exces de greutate. Investigaţiile ulterioare au arătat că, de fapt, bolnavii cu obezitate mo­derată au avut o evoluţie postoperatorie mai bună decât cei cu greutate normală, cu debilitate fizică sau cu obezitate extremă. Aşa s-a născut paradoxul obezităţii, termen care a fost ulterior asociat cu epidemiologia în revers, ipoteză medicală care acor­dă un rol protector obezităţii şi hipercolesterolemiei moderate. Aceste condiţii pot, mai ales la bolnavii vârstnici, să ofere un grad mai bun de toleranţă la intervenţiile de tip hemodializă şi chirurgie vasculară, sau în cursul evoluţiei accidentelor coronariene acute ori al insuficienţei cardiace decompensate.
   În zilele noastre, obezitatea a devenit o epidemie globală şi lupta împotriva ei consumă cantităţi enorme de efort şi de resurse financiare. După estimările OMS, în anul 2015, în lume vor fi două miliarde de persoane cu exces ponderal, dintre care 700 de milioane – cu obezitate excesivă (Zabaleta şi colab., International Journal of Obesity, 2013, articol acceptat pentru publicare la 4 decembrie). Care dintre ei sunt cei care par protejaţi şi care sunt cei care trebuie supuşi combaterii active a excesului de greutate?
   Când vine vorba de riscul morţii premature, subiecţii cu exces ponderal (indicele de masă corporală între 25 şi 30) au un risc cu peste 6% mai mic atunci când sunt comparaţi cu cei cu greutate normală (indice de masă corporală între 18,5 şi 24,9). Pentru a obţine aceste rezultate, autorii au evaluat peste 100 de studii din SUA, China, Australia, Canada, Mexic şi Israel şi au analizat 270.000 de decese (Flegel şi colab., JAMA, 2013). O reactualizare a acestor informaţii a fost făcută în anul curent de Sharma şi colab. (Mayo Clinic Proceedings, 2014) prin metaanaliza a 36 de studii care au analizat corelaţia dintre indicele de masă corporală, mortalitatea globală, mortalitatea cardiovasculară şi incidenţa infarctului miocardic după revascularizarea miocardului prin bypass aorto-coronarian sau prin angioplastie coronariană. Atât mortalitatea (globală şi cardiovasculară), cât şi incidenţa infarctului miocardic acut au fost mai mari în grupul bolnavilor normoponderali. Acest lucru a fost înregistrat atât imediat după intervenţia de revascularizare, cât şi la un interval mediu de urmărire de 1,7 ani. Deşi obezitatea este un factor de risc confirmat în etiologia aterosclerozei şi a bolii coronariene, ea pare să fie un factor protector (cu excepţia cazurilor de obezitate severă) când bolnavii sunt expuşi la agresiunea intervenţiilor.
   S-au căutat explicaţii urmând calea mai multor ipoteze. Grupul de pacienţi cu obezitate moderată a avut o vârstă medie cu şapte ani mai mică şi aceasta se poate corela cu un grad mai redus de boală coronariană difuză. Prezentarea mai devreme la medic poate face ca intervenţia să aibă loc pe un sistem coronarian mai puţin predispus complicaţiilor prin tromboză postintervenţie. De asemenea, bolnavii obezi au un calibru mai mare al vaselor coronariene decât cei normoponderali. Aceasta dă o şansă mai mare de menţinere a permeabilităţii bypass-urilor şi a stenturilor coronariene, în condiţiile unui flux sanguin mai amplu şi mai rapid. În plus, nu toţi bolnavii cu exces ponderal au şi un exces de adipozitate. Indicele de masă corporală nu diferenţiază ce tip de ţesuturi creează diferenţa la cântar – masa musculară sau depunerile de grăsime. Sindromul metabolic este frecvent la cei cu adipozitate tronculară şi cu abdomen proeminent, dar nu şi la indivizii solizi, cu masă corporală distribuită omogen. Un alt aspect ţine de faptul că la bolnavii obezi s-a identificat o concentraţie serică mai mare de receptori solubili ai factorului de necroză tumorală, care ar avea un rol cardioprotector. Alte citokine ar putea fi implicate în explicarea, încă incompletă, a „paradoxului obezităţii“.
   Aş risca şi o altă explicaţie: din moment ce la mulţi bolnavi cu greutate „normală“ s-a identificat hipoalbuminemie asociată, aceştia ar putea să se afle într-o stare de malnutriţie subclinică, condiţie care prezintă un risc crescut de depresie a imunităţii, de reducere a vitezei de cicatrizare şi de înclinaţie spre diferite complicaţii postoperatorii.
*IMC = Indicele de masă corporală reprezintă raportul între greutate şi suprafaţa corporală. Valori IMC: 18,49 sau mai puţin – subponderal; între 18,50 şi 24,99 – greutate normală; între 25,00 şi 29,99 – supraponderal; între 30,00 şi 34,99 – obezitate (gradul I); între 35,00 şi 39,99 – obezitate (gradul II); 40,00 sau mai mult – obezitate morbidă.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.