500 de medicinişti şi rezidenţi au
participat, timp de cinci zile, la a XV-a ediţie a Congresului Naţional pentru
Studenţi şi Tineri Medici, organizat de Societatea Studenţilor în Medicină
Bucureşti (SSMB).
Anul acesta, evenimentul a fost marcat de
lucrări şi workshop-uri centrate pe diagnostic şi tratament, dar şi pe cursuri
de sănătate publică şi orientare profesională.
„Bărbat, 71 de ani, cu dispnee instalată
progresiv, însoţită de tuse sâcâitoare. Pacientul are în antecedente ciroză şi
este tratat pentru hipertensiune portală cu propranolol. Care e cauza
dispneei?“ – îi întreabă dr. Cora Pop (asistent universitar la Spitalul
Universitar de Urgenţă Bucureşti) pe cei aproape 70 de studenţi care stau înghesuiţi
în faţa sălii de consiliu din Facultatea de Medicină din Bucureşti. E a treia
zi a congresului studenţesc şi toţi din sală exersează, într-unul din
workshop-urile oferite de organizatori, algoritmul de diagnosticare la un
astfel de caz.
Prima oară întreabă şoptit o studentă din
primul rând: „Ce aţi găsit la examenul fizic al aparatului respirator?“.
Doctoriţa răspunde rapid: „frecătură pleurală şi matitate în două treimi din
hemitoracele drept, fără murmur vezicular în dreptul matităţii“. Şi apoi scoate
dintr-un dosar îngălbenit o radiografie.
După aceste informaţii, oamenii din sală se
agită – toată lumea pune întrebări şi îi şopteşte colegului cauza posibilă a
revărsatului pleural – poate e parapneumonică, decompensare cirotică sau hidrotorax,
chilotorax, poate chiar mezoteliom pleural. „E exsudat sau transsudat?“, întreabă
cineva din spatele sălii. Doctoriţa dă doar valorile LDH şi ale proteinelor – îi
lasă pe studenţi să stabilească cu ce fel de revărsat pleural au de-a face.
Jocul se termină când o fată din sală spune
răspicat: „Pacientul are cel mai probabil o pleurezie de cauză tuberculoasă“.
Cursul se numeşte „Dr. House“ – „pentru că
asta îi atrage cel mai tare pe studenţi“, spune Ana-Maria Marcu, care a mai
lucrat şi la altă ediţie a acestui proiect. Acesta îi invită pe studenţi să „trăiască
o experienţă originală care îi va pune în postura unui detectiv pe urmele
«infractorilor» din corpul uman“.
„Dr. House“ este doar unul din cele 23 de
workshop-uri pe care le-au pregătit organizatorii pe parcursul celor trei zile
dedicate prezentărilor ştiinţifice. O parte din aceste ateliere au insistat pe
„gândirea şi decizia“ în sistemul de sănătate publică şi i-au învăţat pe studenţi
cum să gestioneze o eventuală epidemie.
Alte puncte de interes pentru medicinişti au
fost cursurile de orientare profesională – „Cum poţi să-ţi creşti şansele de
angajare?“, „Consiliere personalizată“ sau „Cum poţi să-ţi dezvolţi cariera în
industria farmaceutică“.
Prof. dr. Ion
Bruckner, de la Spitalul Colţea, a prezentat unui grup numeros de viitori
medici „Bedside manners“ – sau cum să
te porţi cu pacientul pentru ca anamneza ta să aibă rol terapeutic. Prof. dr.
Leon Zăgrean a susţinut, la rugămintea studenţilor, un curs despre „Neuroştiinţele
iubirii“. 
