Un studiu suedez recent publicat în Addiction a descoperit o asociere între
popularitatea în adolescenţă şi fumatul curent sau crescut în perioada adultă.
Studiul a folosit o vastă bază de date, care a urmărit vieţile a 15.000 de
suedezi, de la naştere până la vârsta mijlocie. Dintre aceştia, au fost izolaţi
aproximativ 2.300 de subiecţi, care la 13 ani au fost chestionaţi cu privire la
statutul lor la şcoală, iar la 32 de ani – despre obiceiurile legate de fumat.
Faţă de alte studii similare, acesta este primul care a măsurat obiectiv
popularitatea elevilor: subiecţii nu îşi autoevaluau statusul, ci trebuiau să
numească trei colegi cu care le place cel mai mult să lucreze la şcoală. Răspunsurile
tuturor elevilor unei clase erau adunate şi, în funcţie de numărul de nominalizări,
copiii erau împărţiţi în cinci categorii: marginalizaţi, periferici, acceptaţi,
populari şi favoriţi. Corelarea cu interviurile ulterioare a arătat că, cu cât
statusul unui adolescent este mai scăzut printre colegi, cu atât este mai
probabil ca acesta să devină fumător (sub 20 de ţigări pe zi) sau mare fumător
(peste 20 de ţigări pe zi) la maturitate.
Există mai multe posibile explicaţii pentru
această situaţie. Adolescenţii marginalizaţi pot ajunge să creadă în statusul
lor scăzut, ceea ce le poate afecta perspectivele şi ambiţiile şi să le influenţeze
alegerile pe parcursul vieţii. Aceştia ar putea fi mai expuşi la adoptarea unor
comportamente controversate, precum fumatul, în timp ce favoriţii se conformează
aşteptărilor sociale asupra comportamentelor pozitive. Tinerii neacceptaţi s-ar
putea apuca de fumat sau de consumul de alcool şi pentru a câştiga atenţie sau
popularitate, aceste obiceiuri continuând şi în perioada adultă.
Studiul ar putea fi folositor pentru
campaniile din şcoli, împotriva fumatului, acestea putând fi mai eficiente dacă
ar spori şi stimula acceptarea între elevi, pe lângă transmiterea atitudinilor
negative faţă de fumat.
