Un raport recent despre sinuciderile din Statele Unite ale Americii (SUA) aduce un nou motiv de îngrijorare: între anii 1999 și 2016, numărul acestora a crescut cu 28%. Dintre cele mai frecvente zece cauze de deces în SUA, trei sunt acelea a căror frecvență a crescut constant în ultimele decenii: supradozarea de droguri, sinuciderile și morțile cauzate de boala Alzheimer. Raportul a fost făcut public în luna iunie, de către Centrul pentru prevenirea și controlul bolilor (CDC).
Potrivit Fundației americane pentru prevenirea sinuciderilor (AFSP), suicidul reprezintă, ca frecvență, a zecea cauză de deces și cumulează, în medie, 42.000 de victime pe an (în anul 2016 a ajuns la 45.000), cu o medie zilnică de 117 decese.
Fiecărei sinucideri duse la finalizare îi corespund 25 de încercări, cu 24 de eșecuri, iar acestea sunt de trei ori mai frecvente în rândul femeilor. Dar la analiza cazurilor de deces prin sinucidere, victimele de sex masculin sunt de 3–5 ori mai numeroase decât cele feminine.
La femeile albe cu vârsta cuprinsă între 45 și 64 de ani, sinuciderile au crescut cu 80% în perioada 1994 și 1999, apoi au scăzut temporar, dar și-au reluat curba crescătoare după anul 2000.
Numărul adolescentelor sinucigașe din ultimii șase ani (2010–2016) a sporit cu 70%. Un alt grup demografic în rândul căruia procentul a crescut mult sunt veteranii militari, care produc 18% din totalul sinuciderilor, deși aceștia reprezintă 8,5% din populația americană.
Rata globală actuală a sinuciderilor anuale din Statele Unite este de 13 cazuri la 100.000 de locuitori. Singurele grupe de populație la care rata sinuciderilor a scăzut au fost: bărbații negri – în rândul cărora, în ultimii ani, s-a înregistrat o scădere de 8% – și bătrânii de peste 75 de ani.
Una dintre dificultățile analizei cazurilor de acest fel este că, deseori, efectul mortal al drogurilor supradozate nu poate fi separat în morți accidentale sau intenționate.
Costul anual al sinuciderilor se ridică la 44 de miliarde de dolari, nesocotind enorma pagubă a pierderii atât de multor vieți tinere. Centrul american de statistică arată că pentru fiecare omucidere corespund două sinucideri, iar pentru populația albă, fiecare omor este corelat cu șapte sinucideri.
O altă remarcă este creșterea numărului de celebrități care s-au sinucis. Numai în ultimii ani, și-au pus capăt zilelor actorii Robin Williams, Phillip Seymour Hoffman, Heath Ledger, David Carradine, Jackson Odell, muzicienii Michael Jackson, Prince, Whitney Houston, Scott Hutchinson, designerul Kate Spade, celebritatea din domeniul artei culinare, Anthony Bourdain, și mulți alții. Iar sociologii au identificat un efect de creștere a tendințelor de sinucidere în zilele care urmează dispariției unei celebrități care și-a pus capăt vieții.
Pentru multă vreme s-a considerat că depresia și alte tulburări mintale sunt principalele cauze ale întreruperii voluntare a vieții, dar în noul raport apare că cei afectați psihic au reprezentat mai puțin de jumătate dintre cei care s-au sinucis.
Unii psihologi pun mai multă greutate pe sindromul de izolare, pe lipsa de conectare socială, într-o societate în care numărul familiilor tradiționale scade, contactele sociale se limitează tot mai mult și numeroase persoane trăiesc într-o singurătate aproape deplină.
Cu toate cifrele de mai sus, depresia, consumul de droguri și alcoolismul sunt mai frecvente la sinucigași, cele trei cauze favorizante fiind responsabile și pentru un grad mai ridicat de dezinserție socială.
Ceva îngrijorător se întâmplă în zilele noastre, dacă din ce în ce mai mulți oameni, și, mai ales, din ce în ce mai mulți tineri ating punctul la care gândul sinuciderii devine dominant și îi împinge, fără puterea de a rezista, la provocarea morții.
