Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Grupul celor care vor să fie altfel

Viața Medicală
Dr. Sorina VASILE vineri, 2 septembrie 2011

Grupul Studenţilor cu Activitate Ştiinţifică (SOMS) din UMF „Carol Davila“ a fost creat înainte de revoluţie cu speranţa, printre medicinişti, că unii dintre ei pot schimba lumea cu studiile lor. De atunci, mulţi din membrii acestui grup studenţesc au ajuns să fie cercetători în centre de vârf din lume. Sorina Vasile ne scrie în rubrica Student la Medicină povestea unor oameni care se încăpăţânează să vadă lumea mereu altfel decât toţi ceilalţi.

 

Ce se întâmplă în mintea studenţilor care fac cercetare în România?
O poveste scrisă în umbra celor care se încăpăţânează să gândească lumea altfel decât ceilalţi.
 
  Oxitocina, hormonul care ajută femeia să nască şi alăpteze, protejează neuronii copilului de lipsa de oxigen din timpul unui travaliu cu probleme. Asta a descoperit, după o mulţime de nopţi petrecute în laborator, Mihai Ceangă, fost student la UMF „Carol Davila“, pe vremea când era în anul VI. Acum, Bogdan Ianoşi, din anul III, încearcă să înţeleagă mecanismul exact prin care se întâmplă acest lucru.
   E ultima joi din ianuarie, iar Bogdan e îmbrăcat cu pulover negru peste cămaşa albastră şi povesteşte în faţa unui amfiteatru cu 20 de oameni (mulţi din ei studenţi din anii mici) despre canalele de clor şi mecanismele pe care le studiază ca să explice de ce oxitocina acţionează ca agent protector pentru deprivarea de oxigen. E prima oară când vorbeşte despre ştiinţă în faţa atâtor oameni şi vocea îi tremură des.
   În faţa mea, pe primul rând al amfiteatrului, ca un dirijor ascuns, e aşezat profesorul Leon Zăgrean – moderatorul ştiinţific de joia aceasta şi şeful laboratorului unde studentul de anul III stă uneori până noaptea cu cercetările lui. Când Bogdan termină prezentarea, profesorul îi şopteşte doar pe jumătate sever: „parcă făceai declaraţii de dragoste“.
   E a doua oară când vin la întâlnirile Grupului Studenţilor Medicinişti cu Activitate Ştiinţifică – pe scurt SOMS: Scientific Organization of Medical Students. La jumătatea prezentării lui Bogdan, notez rapid câteva din ideile lui şi mă hotărăsc să aflu cum de există un grup de cercetare entuziast într-o ţară pe care majoritatea ar părăsi-o pentru lipsa de admiraţie (şi bani) din domeniul ştiinţific.
 
Ştiinţa e mai mult decât prelucrarea de date
 
   SOMS înseamnă încă de la început întâlnirea studenţilor care fac cercetare pentru schimburi de idei şi colaborare. Alexandra Constantinescu e de aproape patru ani preşedinta asociaţiei studenţeşti şi organizează aceste întruniri în ultima joi din fiecare lună. În plus, ea vrea să-i aducă şi pe ceilalţi studenţi la SOMS. „Încercăm să spargem mitul că ştiinţa este o activitate în care stai închis într-un laborator şi doar analizezi nişte date... Este mai mult de-atât: e gândire creativă. Pe lângă acest lucru, facem workshop-uri în care îi învăţăm să scrie un articol, să susţină o prezentare sau să privească critic un articol“, spune Alexandra.
 
SOMS înseamnă doar „unii dintre noi“
 
  Profesorul Mihail Coculescu e membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale şi şeful Clinicii de Endocrinologie din Institutul Naţional „C. I. Parhon“. Dr. Coculescu a fost cel care a înfiinţat SOMS, în 1987, pe vremea când era doar asistent. A pornit Societatea cu gândul să-i înveţe pe studenţi ce a înţeles şi el în timpul facultăţii – cercetarea e „o necesitate“, dar nu o poate face oricine.
  Biroul profesorului Coculescu e doldora de fotografii şi diplome de la evenimente internaţionale. Zâmbeşte când pomeneşte de numele societăţii: „SOMS a fost un gând ascuns“ – înseamnă Scientific Organization of Medical Students, dar şi „SoMe of US“. La acea dată, partidul comunist spunea că toţi suntem egali – „iar asta era tradusă că nu există oameni care au dotări mai speciale ca alţii“. Profesorul Coculescu şi grupul lui de studenţi  petreceau multe ore în laborator şi se întorceau mereu la ideile lor – activitatea ştiinţifică presupune ca, până la urmă, cercetătorul „să se gândească altfel la nişte lucruri pe care le-au văzut şi alţii“.
   Cu ajutorul lui, mulţi membri SOMS au plecat după revoluţie cu burse în centre de cercetare din străinătate. În prezent, Radu Mihai, Sergiu Catrina, Ştefan N. Constantinescu, Mircea Ivan, Florin Grigorescu şi mulţi alţii lucrează în cele mai competitive laboratoare din lume şi au publicat articole cu mii de citaţii.
 
Cercetarea o să existe în cele mai tragice condiţii
 
   Dr. Mircea Ivan, profesor asociat la Indiana University din SUA, a fost membru SOMS în perioada ’89–’92. Îşi aminteşte şi acum cu drag de întâlnirile ştiinţifice care aveau „un grad de rigurozitate ridicat“ şi care îi făceau pe studenţi să evadeze din mediocritatea zilnică: „Încercam să atingem un anumit nivel de excelenţă – să ne simţim parte a unei (hai să-i zicem) elite“.
   Pe când făcea studii postdoctorale la Harvard, dr. Ivan a descoperit senzori celulari de oxigen la nivel celular (numiţi HIF prolyl hydroxylases). Această descoperire, publicată în Science, i-a adus fostului său şef de la Harvard unul din marile premii ale lumii, The Gairdner Award, care anunţă de obicei premiul Nobel.
   Dr. Ivan spune că SOMS l-a ajutat mult în aceşti ani: acum colaborează cu unii din cei mai buni cercetători români din SUA, şi ei alumni ai SOMS, George Călin de la MD Anderson Cancer Research şi Daniela Matei de la Indiana University.
   De altfel, majoritatea membrilor grupului ştiinţific de la „Carol Davila“ vor să plece în altă ţară ca să poată face descoperiri ştiinţifice cu aparatură performantă, salariu decent, admiraţie şi gânduri spre recunoaştere internaţională.Câţiva dintre cei plecaţi ajută însă cercetarea studenţească din România să respire aerul ştiinţific din centrele mari ale lumii – prin internet sau, ocazional, în ţară pentru perioade scurte în care ţin cursuri. Mihai Moldovan, profesor asociat la Universitatea din Copenhaga, a organizat împreună cu SOMS evenimente ca „Brain Awareness Week“, workshopuri şi şcoli în urma cărora unii studenţi au fost implicaţi în proiecte comune de cercetare, din care au ieşit articole publicate în reviste internaţionale. Unul dintre aceşti studenţi este Andrei Ilie, care acum e doctorand la Universitatea din Oxford şi ajută la rândul său SOMS.
   Alţi oameni valoroşi rămân însă de bunăvoie în România, alături de studenţi, şi fac studii ştiinţifice în condiţii mult mai vitrege decât colegii lor. Profesorul Coculescu îmi spune că cercetarea va exista în ţară chiar şi în cele mai tragice condiţii pentru că „indiferent de cine are puterea, în masa socială există întotdeauna o forţă de supravieţuire care face ca exemplele bune să se perpetueze chiar în epocile cele mai restrictive“.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.