Una
din componentele procesului de îmbătrânire este scăderea imunității, care se
asociază cu o frecvență și o gravitate mai mare a bolilor și complicațiilor
infecțioase la vârstnici și cu un răspuns mult redus la tratamentul
antiinfecțios și la vaccinuri. La pacienții trecuți de vârsta de 65 de ani –
care tind să ocupe un segment din ce în ce mai mare din populația țărilor
dezvoltate – se observă diminuarea puterii sistemului imunitar înnăscut,
involuția progresivă a timusului, prezența mai redusă de celule T și B în
periferie, precum și reducerea progresivă a telomerelor, din care rezultă o
capacitate mai mică de reparare a ADN-ului, persoanele în vârstă fiind mai des
afectate de procese inflamatorii anormale. Cumulul de modificări din organismul
îmbătrânit, care duce la o reducere a puterii de apărare față de agenții
infecțioși, a primit numele de imunosenectute.
În
comunitățile de pacienți de vârstă avansată – așa cum sunt azilurile, spitalele
de boli cronice, pensiunile și centrele de recuperare și convalescență –, au
fost raportate afecțiuni infecțioase cu germeni rezistenți la terapie. Ele
ating 20% din unitățile medicale cu acest profil. Prin recidive după infecții
neeradicate și prin expunerea repetată la antibiotice, pacienții dintr-un
spital din Rhode Island au dezvoltat tulpini de Enterobacteriaceae, Proteus
și de Klebsiella rezistente la carbapeneme, care nu au putut fi
vindecate nici cu combinații de patru sau cinci agenți antibiotici. Revenirea
pentru internare a acestui tip de pacienți populează unitatea medicală cu o
flora bacteriană foarte periculoasă și greu de îndepărtat, după cum reiese și
dintr-un articol publicat în 2015 în jurnalul Infection Control and Hospital
Epidemiology.
Un
studiu, publicat în 2015 în Science Daily, a urmărit 152 de pacienți din
azil, afectați de demență, din 22 de unități medicale. S-a arătat că frecvența
infecțiilor cu germeni rezistenți a fost întâlnită la 10% din bolnavi și că
diseminarea internă a fost demonstrată în mai multe din cazuri. Probleme
similare de infecții intraspitalicești cu germeni rezistenți, la bolnavii
bătrâni, au fost raportate la numeroase alte spitale din țară.
Cu
toate măsurile de izolare și tratament, problema nu a fost rezolvată și tot ce
s-a obținut a fost o reducere a numărului de noi îmbolnăviri. Pe lângă alte
dificultăți, personalul medical s-a lovit de efectul purtătorilor cronici, dar
asimptomatici, și de cel al răspândirii neintenționate de către bolnavii care
își păstrează mobilitatea: bolnavii mobili creează germeni mobili.
Fără
perspectiva unui tratament radical în viitorul apropiat și cu un număr tot mai
mare de cazuri care nu pot fi tratate, spitalele și personalul medical
traversează o criză pentru care nu
există soluții. Un raport publicat în USA Today în 20 martie 2017
prezintă cazul unui pacient internat cu patru ani în urmă la spitalul
universitar din statul Virginia, care a decedat datorită unei infecții netratabile.
De atunci, germenul rezistent a reapărut în spital de mai multe ori, apoi a
fost identificat la alte spitale, modul de răspândire neputând fi întotdeauna
explicat. Un alt reporter medical a comunicat cazul unei femei de peste 70 de
ani, care a murit la un spital din Reno, Nevada, din cauza unei infecții cu un
germen rezistent la toate antibioticele existente în Statele Unite.
Cele
mai frecvente infecții cu germeni rezistenți, cu potențial letal la bătrâni,
sunt infecțiile urinare, cele cutanate, pneumonia, gripa și infecțiile
gastrointestinale. Demența este un factor agravant și care contribuie la
recidivele repetate. Încă din anul 2009, David M. Livermore (Journal of
Antimicrobial Chemotherapy, vol. 64) a pus întrebarea dacă frecvența tot
mai crescută a infecțiilor cu germeni Gram negativi rezistenți la carbapeneme
și quinolone nu este fenomenul care anunță o largă răspândire a bolilor
infecțioase imposibil de tratat.
O
prezicere și mai sumbră a fost făcută de Russell Davis în numărul din 5 iunie
al publicației Natural News. Acesta anticipa perspective de întoarcere
la patologia erei prepenicilinice și o explozie a infecțiilor cu bacterii care
au dezvoltat rezistență la toate antibioticele existente.
Centrul
de control al bolilor (CDC) din Atlanta, Georgia, a recomandat ca unitățile
medicale de îngrijire a bolnavilor vârstnici să ia măsurile tradiționale de
control al răspândirii infecțiilor: spălarea riguroasă a mâinilor personalului
și vizitatorilor, izolarea bolnavilor afectați, halate și mănuși pentru cei
care îngrijesc pacienții infectați și limitarea folosirii cateterelor, care
deschid porți de intrare pentru germeni. Dar în opinia lui Eli Perencevich,
profesor de boli infecțioase la centrul medical al Universității din Iowa, „nu avem destule unelte și metode
pentru a opri răspândirea acestui tip de infecții”.
Conform
prognozei demografice, segmentul de populație vârstnică va crește continuu și
va ajunge în anul 2050 să reprezinte 25–30% din populația globală. Dar au
început să apară întrebări despre rolul pe care infecțiile cu germeni din ce în
ce mai rezistenți îl vor juca în anii următori. Acestea pot fi factorii care
vor afecta negativ longevitatea, sănătatea pacienților bătrâni și siguranța
spitalelor pentru toți bolnavii.
