Două veşti, una bună şi una proastă. Începem cu cea bună: în urmă cu trei ani, un grup de cercetători de la Emory University – School of Medicine a descoperit o genă a prostiei, botezată „Homer Simpson“, iar experimentele pe şoareci au arătat că animalele la care gena a fost inactivată au devenit mai inteligente. La oameni, gena omologă este denumită RGS14 şi cercetătorii speră să găsească o modalitate de a o anihila. Vestea proastă: după trei ani de încercări, la om nu se vede încă vreun rezultat; e mai puternică gena prostiei decât cercetătorii de la Emory. (M. D.)

   Premiul pentru jurnalism, la Gala Medica, organizată de Colegiul Medicilor din România, a fost acordat unui articol foarte scurt, de doar 441 de cuvinte. Peste jumătate dintre cuvintele acestui text premiat sunt un citat din Directiva europeană privind timpul de lucru. Având în vedere că printre nominalizaţii finali s-au aflat şi texte consistente, de calitate, înţelegem doar că juriul Galei Medica apreciază foarte mult calităţile narative, investigative şi rafinamentul exprimării din textele directivelor europene. Multe s-au spus până acum despre birocraţia de la Bruxelles, mai puţin că ar avea talente jurnalistice. Ne bucurăm că această descoperire a fost făcută de juriul Galei Medica şi nu de cine ştie ce critic literar scorţos şi nesuferit. (M. V. A.)

   Sunt, uneori, momente speciale, pe care le percepi astfel şi simţi că trăieşti un adevărat episod de istorie contemporană. Un astfel de sentiment revelator s-a produs sâmbăta trecută, când Televiziunea Română a dedicat câteva ore bune, în prime time, pentru albirea imaginii unui oarecare primar de sector, cunoscut mai bine pentru datoriile lui la stat, executat silit fiind de Fisc. Mi-am dat seama că trăiesc un moment istoric atunci când am realizat că nu mai văzusem ceva asemănător de pe vremea în care Adrian Păunescu era şters cu delicateţe de sudalmele primite la revoluţie, pentru a se putea relansa în politica „mare“. Dacă asta e „noua TVR“, aproape că încep să înţeleg decizia... grecilor. (A. M.)

   „Tocilarii“ din Statele Unite au de câteva generaţii vedeta lor TV: Bill Nye – omul de ştiinţă. Deviza lui e simplă: „Science rules“. Omul a devenit celebru în urma unei emisiuni TV din perioada 1992–1996, care a câştigat 16 premii Emmy, în care prezenta subiecte ştiinţifice într-o formă interesant-amuzantă. Astăzi îşi continuă apariţiile mediatice frecvente şi ţine prelegeri ştiinţifice în întreaga ţară. La una dintre ultimele conferinţe, la Iowa University, audienţa sa a numărat peste 3.000 de studenţi. Unul dintre aceştia a declarat pentru New York Times că „Nye este probabil omul care m-a inspirat să-mi aleg o carieră ştiinţifică“. Noi, în România, nu avem o astfel de vedetă TV. Dar nu-i nimic: îl avem pe Mircea Badea. Şi asta ne mănâncă toţi neuronii. (M. V. A.)

   La întrebarea: „Este corectă patentarea genelor?“, newyorkezul Art Caplan, autorul unui editorial publicat de Medscape, răspunde cu o întrebare: „Ar trebui să patentăm Luna?“. Şi apoi dă exemplul lui Galileo Galilei, care, pe principiul clamat de Myriad Genetics, ar fi trebuit să patenteze planeta Jupiter. Acum, văd ca posibilă crearea unei baterii de teste pentru gena BRCA. Poate în China. Cu sau fără licenţă. Şi sunt sigur că chinezii s-ar descurca şi cu un duplicat al lui Jupiter, dacă ar avea unde să-l pună. (A. M.)